„R. Moldova nu are nici resurse, nici capacitatea să se apere singură. Singura ei șansă este Uniunea Europeană”. Într-un interviu la RFI, europarlamentarul Eugen Tomac a subliniat că românii, polonezii și balticii au avertizat încă de acum 10 ani că Rusia nu se va opri la anexarea Crimeii. „Ucraina trebuie susținută, pentru că Rusia nu se va opri doar din acest atac barbar. Nimeni nu credea că acest război va atinge atât de puternic Uniunea Europeană”, spune europarlamentarul. „Nu există sinceritate dinspre Kremlin, atunci când negociază planul de pace pentru Ucraina”, declară pentru RFI europarlamentarul Eugen Tomac. După aproape patru ani de război, Rusia recurge constant și la provocări în spațiul Uniunii Europene și împotriva statelor NATO – „toate aceste provocări arată foarte clar că Rusia nu se oprește”, spune Eugen Tomac. Europarlamentarul spune că singura posibilitate pentru Republica Moldova de a-și asigura securitatea este de a se alătura proiectelor de securitate ale UE. „Republica Moldova nu are nici resurse, nici capacitatea să se apere singură. Și atunci Uniunea Europeană, prin pachetul de susținere, inclusiv pe componenta de securitate, oferă ușă deschisă, extrem de importantă, care îi poate garanta pe viitor securitatea Republicii Moldova”, spune eurodeputatul.

Jurnal.md reține declarațiile ministrului Apărării, Anatolie Nosatâi, despre informațiile precum că Rusia își intensifică activitatea în Transnistria: „Este o exagerare”, spune ministrul. În regiunea transnistreană nu au loc acțiuni de mobilizare și de convocare a rezerviștilor, a spus ministrul Apărării, Anatolie Nosatâi, în cadrul emisiunii Cabinetul din umbră de la Jurnal TV, după ce presa de la Kiev a anunțat că Rusia își intensifică activitatea în regiunea transnistreană, cu scopul de a distrage resursele Ucrainei în fața amenințării crescânde în această enclavă. Anatolie Nosatâi a subliniat că structurile statului își îndeplinesc misiunea, monitorizând în permanență situația din regiunea transnistreană. „Existența în sine a acestui teritoriu necontrolat, prezența ilegală a forțelor Federației Ruse pe teritoriul nostru și faptul că instituțiile statului nu au acces acolo fac posibilă manipularea pe acest subiect. Referitor la „activitățile de mobilizare”, că deja ar primi arme etc. este o exagerare. Nu este așa. Faptul că se desfășoară activități în regiune este corect, au loc instruiri militare, trageri de zi, de noapte, și acestea în ultima vreme s-au intensificat”. Ministrul a spus că și la posturile de menținere a păcii au desfășurat niște verificări, antrenamente, care în opinia sa „sunt inutile și au loc doar pentru a arăta că ei sunt acolo și a menține tensiunea. Acesta este scopul lor, de a transmite un semnal, că sunt acolo, că fac ceva, dar utilitatea acestora este demult depășită”, a spus ministrul. Întrebat dacă există o comunicare cu Kievul în legăturile cu acțiunile care au loc în regiunea transnistreană, Anatolie Nosatâi a declarat că toate serviciile mențin legătura atât cu cele din Ucraina, cât și cu cele din România.

Chișinăul „decuplează” procesul de reintegrare a celor două maluri ale Nistrului de cel al integrării europene, relatează Europa Liberă. Vicepremierul pentru Reintegrare, Valeriu Chiveri, a declarat, pe 11 decembrie, că autoritățile moldovene vor „decupla” efortul de rezolvare a problemei transnistrene de cel de integrare la UE, pentru a avea o „abordare sistemică, responsabilă și calmă” în procesul de reintegrare.  Vorbind la o conferință dedicată problematicii drepturilor omului în regiunea transnistreană, organizată la Chișinău de Asociația Promo-LEX, Chiveri a spus că procesul de reintegrare a celor două maluri ale Nistrului „va necesita mai mult timp decât părea la prima vedere”. Pe de altă parte, Chiveri a spus că se va face tot posibilul ca acest proces să fie „unul dinamic, care să genereze rezultate.” Președinta Maia Sandu declarase și ea anterior că, în situația în care Rusia își menține ilegal trupele în stânga Nistrului, cel mai real scenariu de integrare a R. Moldova la UE este cel „în doi pași” – adică mai întâi malul drept, apoi cel stâng. Aflat la Bruxelles în luna noiembrie, premierul Alexandru Munteanu, a anunțat în marja lucrărilor Forumului european pentru Extindere că R. Moldova discută cu Uniunea Europeană și cu Statele Unite un plan de reintegrare a regiunii transnistrene. La începutul acestei luni, vicepremierul Chiveri a confirmat că se lucrează împreună cu UE și SUA la o „strategie” sau „o foaie de parcurs de reintegrare”, spunând că formatul „5+2” nu mai este capabil să susțină procesul de negocieri. Pe de altă parte, la începutul lunii noiembrie, comisarul european pentru Extindere, Marta Kos, a spus la Chișinău, într-o conferință de presă, că „va fi găsită o soluție” pentru Transnistria înainte ca R. Moldova să devină stat membru al UE.

Ion Ceban vs. Oana Țoiu: Cât ar fi cheltuit primarul în procesul privind interdicția de intrare în Schengen.  TV8 relatează  că primarul Ion Ceban a cheltuit de la începutul anului circa 730.000 de lei pentru serviciile unui cabinet de avocatură din București. Contractul a fost încheiat pe 22 iulie, la o zi după ce edilul a anunțat că o dă în judecată pe ministra de Externe, Oana Țoiu, în contextul interdicției de intrare în spațiul Schengen. Potrivit declarației de avere depuse la Autoritatea Națională de Integritate (ANI), după plecarea din funcția de deputat, Ion Ceban indică că a plătit 155.225 de roni pentru serviciul juridic.Întrebată de TV8 dacă cheltuielile au fost destinate procesului din România, consiliera în planificare strategică și comunicare a primarului, Natalia Ixari, nu a confirmat, nici infirmat informația. Aceasta a afirmat că „despre acest lucru a anunțat domnul primar atunci când a fost discuția pe caz”. Ion Ceban a fost interzis în România, dar și întreg spațiul Schengen timp de 5 ani, din motive „ce țin de considerente de siguranță națională”.

Finanțări aproape „impecabile” pe hârtie, donații „fictive” în culise: ce a ratat CEC în supravegherea finanțării campaniei electorale, scrie Moldova curată. Comisia Electorală Centrală a verificat minuțios rapoartele concurenților electorali în campania pentru alegerile parlamentare din 28 septembrie și a găsit în mare parte doar abateri minore, tehnice sau corectate ulterior. Totuși, mecanismele oficiale nu au reușit să depisteze cel mai grav fenomen: donațiile fictive. În timp ce membrii CEC aplicau atenționări pentru rapoarte întârziate sau rubrici incomplete, unele interceptări din dosare pornite pe finanțarea ilegală a partidelor, publicate de autorități, arată cum unii candidați își finanțau campania prin persoane interpuse, ocolind cu ușurință filtrele de control.

Articole din presă, sentințele lui Ilan Șor și Vlad Filat și o plângere a lui Veaceslav Platon, probe ale apărării, în dosarul lui Vladimir Plahotniuc. Ziarul de Gardă relatează de la o nouă ședință fără inculpat și fără martori. Avocații lui Plahotniuc au continuat, la ședința din 11 decembrie 2025, să prezinte probele materiale. Printre acestea s-au numărat mai multe articole din presă, decizia Curții de Apel de condamnare a lui Ilan Șor, sentința de condamnare a lui Vlad Filat și declarațiile din acest dosar făcute de către Iurie Leancă, fost prim-ministru, Veaceslav Ioniță, fost deputat, Victor Bodiu, fost șef al Cancelariei de Stat, Victor Barbăneagră, fost vice-ministru al finanțelor, și Eduard Bănăruc, fostul secretar general adjunct al Guvernului. De asemenea, a fost prezentată ca probă a apărării o plângere a lui Veaceslav Platon către Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație Justiție din România, împotriva lui Vladimir Plahotniuc, în care acesta susține că, împreună cu Iurie Contievschi, ar fi fost înșelați de către Plahotniuc la cumpărarea unor active, ce ar fi fost luate în mod ilegal de la Victor și Viorel Țopa. Probele au fost citite timp de peste trei ore de către avocați. De exemplu, avocata Victoria Burduja a citit aproape integral investigația TV8 „Spovedania” lui Șor și Platon despre frauda bancară și influența lui Plahotniuc, în care sunt citate stenograme ale unor discuții dintre Ilan Șor și Veaceslav Platon din 2015. Aceleași stenograme au fost citite în instanță în original, în limba rusă, de către avocatul Lucian Rogac, la ședințele anterioare. După ședință, procurorul de caz, Alexandru Cernei, a acuzat avocații că, prin prezentarea acestor probe, ar încerca tărăgănarea procesului.