Rusia a reluat retorica agresivă față de Republica Moldova, prin ambasadorul de la Chișinău, relatează RFI Moldova.  Ambasadorul nerecunoscut al Rusiei la Chișinău a organizat o conferință de presă în care a amenințat voalat Republica Moldova. Susține că Republica Moldova livrează drone pentru Ucraina și mai anunță că Rusia își va proteja cetățenii din regiunea separatistă Transnistria. Ambasadorul Rusiei la Chișinău nu este recunoscut de autoritățile Republicii Moldova. Totuși, organizează conferințe de presă în care vorbește despre relațiile Chișinăului cu Moscova. Mai mult, face amenințări voalate. În cea mai recentă conferință a vorbit, de pildă, despre dorința Republicii Moldova de a rezolva problema transnistreană. Acesta a vorbit și despre recenta retragere a Republicii Moldova din CSI.

Ziarul de Gardă urmărește ping-pongul de declarații între ministrul de Externe al R. Moldova și ambasadorul agreat al Rusiei: „Nu dronele moldovenești intră în spațiul aerian al Federației Ruse, ci cele rusești”, titrează publicația. „Nu trupe moldovenești sunt pe teritoriul Federației Ruse, ci trupele rusești staționează ilegal mai bine de 30 de ani pe teritoriul R. Moldova”, i-a răspuns Mihai Popșoi ambasadorului agreat al Federației Ruse, după ce Ozerov a lansat un nou avertisment la adresa Chișinăului, afirmând că Rusia își va proteja „prin toate mijloacele disponibile” cetățenii săi și militarii ruși din Grupul Operativ de Trupe Ruse (GOTR), în cazul unei pretinse soluționări „prin forță” a dosarului transnistrean.

Nicio săptămână fără amenințări dinspre Rusia, constată Nicolae Negru pe Veridica.md. Săptămâna trecută, pe zidul crenelat al Kremlinului, vorbind la figurat, a ieșit Serghei Șoigu, secretarul Consiliului de Securitate al Federației Ruse, fost ministru fioros al războiului, să anunțe că siguranța cetățenilor ruși din localitățile ocupate de Rusia în Republica Moldova, în număr de peste 220 de mii, este pusă în pericol prin acțiunile „nechibzuite și iresponsabile ale Kievului și Chișinăului”, și că Moscova e pregătită să aplice „orice mijloace” pentru a-i proteja. Nu e primul care lansează o astfel de amenințare. De data aceasta, Kremlinul e iritat de intenția Chișinăului de a reintroduce plata TVA și a accizelor pentru întreprinderile transnistrene. Înainte de Șoigu, Igor Dodon, care, de obicei, e atent la supărările Moscovei și le anticipează, a numit suspendarea facilităților fiscale pentru întreprinderile transnistrene „șantaj economic”, dar a păstrat o tăcere neobișnuită în legătură cu ultima decizie ce vizează comandamentul GOTR. După ce Maia Sandu a confirmat la Kiev că Republica Moldova va participa la „Coaliția voluntarilor”, constituită pentru a ajuta Ucraina să reziste în fața agresiunii rusești, el s-a înviorat din nou și s-a trezit la viață. În acest context, autorul se întreabă dacă dorește Dodon o ordine mondială fără reguli, în care să conteze doar ce vor „supraputerile”? Aceasta e o dovadă în plus că el reprezintă interesele Rusiei, nu ale Republicii Moldova, iar „statalismul” său e doar camuflaj.

Criza politică de la București afectează Chișinăul, atenționează DW Moldova. Chișinăul urmărește cu îngrijorare criza politică de la București. Toate procesele care țin de securitatea, apărarea și integrarea europeană a Moldovei sunt legate de România. O schimbare de direcție la București ar afecta dur și Republica Moldova. România este, în acest moment, cea mai puternică voce din UE care pledează cauza Moldovei în cadrul forurilor europene. De la pandemie încoace, Chișinăul a reușit să depășească toate crizele și să țină piept atacurilor hibride ale Rusiei doar datorită intervenției României. Crize au fost multe și, practic, permanente. Fără ajutorul României, Chișinăul ar fi fost astăzi în beznă, la mâna centralei Cuciurgan, controlată de separatiștii pro-ruși de la Tiraspol, iar moldovenii ar fi finanțat războiul lui Putin contra Ucrainei prin factura la gaz. Ce s-ar întâmpla cu aceste proiecte strategice pentru Moldova în cazul unui guvern PSD-AUR la București este greu de spus. La fel, nu este clar cum ar fi afectate investițiile românești în Republica Moldova de o construcție politică românească atât de distopică.