În perioada 27-29 noiembrie, MSC a organizat prima sa reuniune oficială în Europa de Sud-Est, regiunea cea mai afectată de războiul Rusiei împotriva Ucrainei. La mai mult de 270 de zile de la începutul războiului, liderii transatlantici prezenți la București și-au reafirmat sprijinul ferm pentru Ucraina, au plasat regiunea Mării Negre în centrul discuțiilor lor și au reflectat asupra implicațiilor războiului pentru arhitectura de securitate europeană și pentru provocările globale, scrie Calea Europeană.

În perioada 27-29 noiembrie, MSC a organizat prima sa reuniune oficială în Europa de Sud-Est, regiunea cea mai afectată de războiul Rusiei împotriva Ucrainei. La mai mult de 270 de zile de la începutul războiului, liderii transatlantici prezenți la București și-au reafirmat sprijinul ferm pentru Ucraina, au plasat regiunea Mării Negre în centrul discuțiilor lor și au reflectat asupra implicațiilor războiului pentru arhitectura de securitate europeană și pentru provocările globale.

Discuțiile au produs o listă de acțiuni care au fost adăugate la “to do list-ul” transatlantic pe care MSC l-a creat cu prilejul precedentei reuniuni a liderilor, în luna mai, la Washington. O pledoarie pentru pentru un “to-do list” transatlantic privind securitatea regiunii Mării Negre a fost făcută de ministrul de externe Bogdan Aurescu la startul reuniunii de la București și confirmată de președintele Conferinței de Securitate de la München, Christoph Heusgen, într-un interviu pentru CaleaEuropeană.ro. “NATO trebuie să se concentreze mai mult pe această regiune”, a spus Heusgen, la București, luna trecută.

Raportul, intitulat “Dark Clouds Over the Black Sea” (n.r. – “Nori negri deasupra Mării Negre”), cuprinde o listă lungă de propuneri de acțiune transatlantică comună, care variază de la formalizarea dialogului NATO-Ucraina, oferirea de garanții de securitate Ucrainei, Moldovei și altor țări expuse riscului de coerciție din partea Rusiei, până la intensificarea sprijinului pentru sectorul agricol ucrainean și importanța strategică a Mării Negre.

Documentul de 19 pagini extinde propunerile la 120 de acțiuni concrete pe care comunitatea transatlantică ar trebui să le urmează.

Astfel, pentru a consolida capacitatea de rezistență a Ucrainei, partenerii transatlantici trebuie să își consolideze sprijinul militar și financiar.

Pentru a evita o catastrofă umanitară, aceștia trebuie să contribuie de urgență la repararea și protejarea infrastructurii critice a Ucrainei și la furnizarea de ajutoare.

“Viitoarea arhitectură de securitate europeană trebuie să constrângă, nu să integreze Rusia, cel puțin pe termen scurt și mediu. Pentru a face acest lucru, este nevoie, de asemenea, ca partenerii transatlantici să ofere garanții de securitate credibile Ucrainei și vecinilor săi și să acorde o mai mare atenție regiunii Mării Negre“, consemnează raportul.

Partenerii transatlantici trebuie să contracareze propaganda Rusiei în Sudul Global, subliniind că războiul este un atac fundamental la principiile-cheie ale dreptului internațional, iar ameliorarea crizei alimentare ar ajuta la câștigarea credibilității atât de necesare.

Lista oferă liderilor transatlantici priorități concrete de acțiune comună în lumina concurenței sistemice sporite, mai transmite Conferința de Securitate de la München.

Vreme de trei zile, între 28 și 30 noiembrie, România a fost capitala diplomatică europeană și euroatlantică, în contextul în care Bucureștiul a fost gazda a două evenimente diplomatice de amploare, reuniunea miniștrilor afacerilor externe ai NATO și reuniunea liderilor Conferinței de Securitate de la München, fiind pentru prima dată când România a găzduit o ministerială de externe a Alianței Nord-Atlantice în timp ce tot pentru prima dată, reuniunea liderilor de la München a avut loc pe flancul estic al NATO.