„S-a făcut tot posibilul ca Republica Moldova să aibă o armată mult mai slabă decât enclava separatistă creată prin război de Rusia în stânga Nistrului (în 1992), numită Transnistria. O parte din armamentul performant al Armatei Naționale a fost vândut. Avioanele de luptă au fost vândute, iar singurele tancuri pe care le are Moldova sunt cele montate de sovietici pe postamente, după cel de-al doilea război mondial. Bugetul alocat Armatei Naționale a Moldovei abia dacă ajungea pentru alimentația soldaților în termen (0,2% din Produsul Intern Brut). Într-un interviu oferit pentru DW în 2016, proaspăt-alesul președinte de atunci, pro-rusul Igor Dodon, se pronunța pentru lichidarea armatei în general.” menționează editorialistul.

„Neutralitate nu înseamnă să arunci cu sapa după rachetele lui Putin” subtitrează articolul.

”Moscova, Tiraspolul, dar și exponenții partidelor pro-ruse de la Chișinău încearcă să acrediteze propagandistic sperietoarea că prin întărirea Armatei Naționale, guvernarea pro-europeană de la Chișinău ar încerca „să bage Moldova în război”. O altă narațiune a propagandei rusești este că guvernul de la Chișinău ar îndeplini în acest sens o comandă a Occidentului și că fortificarea armatei și cooperarea cu partenerii externi în domeniul militar ar veni în contradicție cu statutul de neutralitate al Moldovei. Potrivit propagandiștilor pro-ruși de la Chișinău, în condițiile actuale, când Rusia atacă militar Ucraina vecină, neutralitatea este soluția cea mai bună pentru Moldova – un statut de neutralitate sfidat însă de către Rusia de peste 30 de ani, prin menținerea ilegală de trupe în regiunea transnistreană. Replica autorităților de la Chișinău este: „Neutralitate nu înseamnă menținerea unei armate slabe, pentru că nu ne putem apăra de rachetele lui Putin cu sapa” mai scrie editorialistul Vitalie Călugăreanu în articolul său.

 Ziarul de Gardă publică astăzi un interviu cu Olesia Șevcenko, soția Ambasadorului Ucrainei în R. Moldova, născută în Bucovina. În interviu soția diplomatului vorbește despre speranțele și așteptările ucrainenilor pentru anul 2023, importanța sprijinului international pentru spiritual de luptă și dorința de victorie a ucrainenilor.

”Cred că nu există niciun om în Ucraina care nu a simțit consecințele războiului. Și noi nu suntem o excepție. Bineînțeles, pentru noi a fost puțin diferit, deoarece eram mai departe de focarele directe de război, noi muncind aici, în R. Moldova. Regret că n-am reușit să-mi vizitez părinții atât de des cât aș fi vrut și cât ar fi trebuit. Au fost multe evenimente la care am fost în calitate de organizator și nu puteam lipsi mult timp de aici. De prin aprilie 2022, am organizat foarte multe acțiuni de caritate, am colectat fonduri și am ajutat câteva spitale pentru copii din Ucraina. Am cumpărat multe echipamente pentru spitalul de copii din Odesa, în special pentru Secția chirurgicală, pe care am dotat-o cu un aparat modern de anestezie. A fost amenajată chiar o sală nouă de operații. Am reușit să cumpărăm echipamente performante, unice în felul lor, care permit efectuarea intervențiilor chirurgicale și în cazul copiilor născuți prematur, chiar și cei care au venit pe lume având o greutate de doar 500 de grame. Misiunea noastră diplomatică ajută concentrat regiunile care au fost eliberate de invazia rusească: Cernigov, Herson, Nikolaev… Atât timp cât războiul continuă, sprijinul pentru ucraineni e foarte necesar” menționează Olesia Șevcenko în interviul pentru Ziarul de Gardă. 

„Dezinformarea 2023. Noul trend” este titlul unui editorial despre propaganda rusă în Rep. Moldova și România, semnat de Radu Popescu în Ziarul de Iași.

„Asemenea oricărei case de modă care se respectă, pentru anul acesta, casa de scenarii de la Kremlin și-a schimbat și ea trendul, putându-se simți deja un efort conjugat în tentativa de compromitere a relațiilor dintre România și Republica Moldova promovat simultan de către trompetiștii Rusiei de la Chișinău și București” scrie editorialistul Radu Popescu, fost consultant politic la Chișinău.

Înainte de a enumera o listă de politicieni și analiști din România preocupați cu deziformarea și propagarea pe ambele maluri ale Prutului, amintește despre topul dezinformărilor în 2022 în Rep. Moldova, realizat de jurnaliștii de la Veridica

„Astfel, conform sintezei, dintre nenumăratele povești cu care s-a încercat, din februarie 2022 încoace, manipularea moldovenilor s-au evidențiat următoarele: „Occidentul se amestecă în treburile interne ale Republicii Moldova”, „Republica Moldova intenționează să atace Transnistria cu sprijinul Occidentului”, „Rusia a avut o contribuție esențială la dezvoltarea Republicii Moldova, în timp ce România a avut un rol nefast” ori „Maia Sandu și Partidul Acțiune și Solidaritate instaurează o guvernare dictatorială și rusofobă în Republica Moldova”. Medalia de aur a bazaconiilor pentru anul 2022 a fost obținută de către delirul intitulat „Consumatorii români nu vor mai putea cumpăra energie de la Hidroelectrica și Nuclearelectrica din cauză că aceasta va fi dată Moldovei”, restul podiumului fiind ocupat de „Fostul președinte al Republicii Moldova, socialistul pro-rus Igor Dodon, a fost arestat pentru a nu împiedica intrarea Republicii Moldova în războiul din Ucraina” și „Statele Unite se pregătesc să atace Transnistria”,

 În editorialul din Ziarul de Iași, Radu Popescu descrie cum funcționează propagarea dezinformării din România în Rep. Moldova:

 ”În afara tradiționalilor „analiști” de la Chișinău, o puternică emulație s-a declanșat și în rândul „vigilenților” observatori români (Ion Cristoiu, Cozmin Gușă, Robert Turcescu, Victor Ciutacu, Cristian Hrițuc, Mircea Dinescu, Diana Șoșoacă și mulți alții care nu mai apar în această enumerare de teama de a nu lua vreun virus informatic la tastarea numelor), toți având la unison aceeași subită inspirație editorială: încercarea de compromitere în România a imaginii președintelui Maia Sandu.

Mecanismul funcționează după o rețetă în doi pași: mai întâi vocea „patriotului” român hăuiește o îngrijorare referitoare la anumite acțiuni ale președintelui Maia Sandu, după care vigilenții „analiști” de la Chișinău preiau mesajele din România și le propagă mai departe, în Republica Moldova, site-uri care mai de care mai obscure de pe la noi ajungând să fie citate după acest tipic peste Prut” susține editorialistul.