„Pravda” și rolul presei în URSS

Rememorând unele momente din perioada comunistă, Victor Moraru a menționat că presa era un instrument important de propagandă ideologică. Ziarului „Pravda”, simbolul și instrumentul de propagandă al regimului care deținea controlul total asupra informației, avea un tiraj impresionant de 18 milioane de exemplare. „Era un exponent categoric al doctrinei comuniste autoritare și totalitariste.  Totul era consacrat politicii partidului. Un asemenea tiraj nu aveau nici cele mai importante ziare din Occident”, spune Victor Moraru, fost decan al Facultății de Jurnalism de la USM.

„Cultura” și supapele de exprimare în RSSM

Cu toate acestea, existau și publicații cu o relativă libertate, precum săptămânalul „Literaturnaia Gazeta” de la Moscova și corespondentul său din RSSM, „Cultura”, condus de Victor Teleucă. Cu această publicație, care ulterior și-a schimbat denumirea în „Literatura și Arta”, a colaborat Victor Moraru încă fiind student. Aceste ziare, explică invitatul emisiunii, reprezentau o „supapă” în epoca sovietică, unde jurnaliști și scriitori reușeau să abordeze subiecte interzise de regim. „Exista această supapă care permitea uneori să se spună un pic mai mult decât se permitea celorlalte ziare”. În anii 1980-90, personalități precum Ion Druță și Gheorghe Malarciuc reflectau probleme ecologice, sau despre urbanizarea forțată, astfel încât „omul de rând” să poată înțelege realitățile ascunse ale epocii.

Provocările mass-mediei în era rețelelor sociale

Victor Moraru vorbește și despre schimbările fundamentale aduse de ascensiunea internetului și a rețelelor sociale, un fenomen care a transformat radical media moderne. Spre deosebire de presa tradițională, rețelele sociale permit oricui să publice și să distribuie informații, dar ridică probleme legate de calitatea și veridicitatea acestora. „Despre calitate nu mai vorbim, pentru că, așa cum spune marele scriitor și gânditor Umberto Eco, „internetul a deschis ușa unei armate de... imbecili care au nimerit la tribună””, comentează Victor Moraru, referindu-se la multitudinea de informații neverificate care inundă platformele online. 

De la olimpiadele de limba română la o carieră în știință

Academicianul Victor Moraru reflectează asupra sprijinului oferit de părinții săi pentru a-și dezvolta pasiunea  scrisului încă din copilărie. „Am avut norocul de a avea părinți care m-au sprijinit să mă dezvolt așa cum îmi dicta sufletul. La 12 ani am început să creez o revistă de familie cu interviuri și însemnări de călătorie”, povestește academicianul. Experiențele de la olimpiadele republicane de limbă și literatură, unde a obținut premii importante, l-au pus alături de colegi valoroși, precum Valeriu Turea și Vlad Pohilă ș.a.

*

Ex-vicepreședintele Academiei de Științe, Victor Moraru și-a început cariera în cadrul institutului de Limbă și Literatură al AȘM, este autor a câteva sute de monografii, articole științifice în domeniul jurnalismului, științelor sociale, politice. A fost decan al Facultății de Jurnalism (1992-2004), a activat în calitate de director al Institutului de Mass-Media (2004-2010). În 1988, în cadrul stagiului în Italia, colaborează cu renumitul sociolog Domenico Fisichella, viitor vicepreședinte al Senatului Republicii Italiene și editează una din cele mai citate și citite monografii ale sale „Mass-media versus politica”. Coordonează în R. Moldova primul proiect din cadrul programului „Tempus”. În 2015 îi este conferit ordinul “Stella d Italia”.

Audiați în file-ul audio din această pagină un interviu cu Victor Moraru, doctor habilitat în științe politice, profesorul universitar.