Altă lovitură, pentru a contracara aprovizionarea prin România, ar putea fi dată în Bugeac, iar extinderea invaziei în autonomia găgăuză și zona transnistreană din Moldova poate conduce la transformarea Chișinăului într-un vasal al Kremlinului. Acest raion, cuprins între râurile Prut, Dunăre și Nistru, spune expertul, „are o componență etnică complicată, cu cel mai scăzut nivel de dispoziții pro-ucrainene și se învecinează cu Găgăuzia, unde nivelul de susținere a lui Putin se ridică la 90 – 99 la sută și care se alătură geografic Transnistriei controlate de Federația Rusă”. „În aceste împrejurări se poate admite, teoretic, posibilitatea unei operațiuni de desant rusesc în Bugeac, amplasat relativ departe de centrele de rezistență ale Ucrainei și lipsit, presupun, de suficiente capacități de apărare. De aici se poate invada Găgăuzia pentru a avansa spre Transnistria. Astfel, se poate încerca, în funcție de situație, și schimbarea puterii în Moldova. Știm, că anul trecut a avut loc o asemenea tentativă. Iar noua guvernare a Moldovei ar putea să pună capăt oricărui ajutor Ucrainei via România și Moldova”. Illarionov a ținut să menționeze că scenariile ar putea să pară fantastice, exagerate, „dar acesta poate fi modul de gândire de care se poate ghida Cartierul general al armatei ruse. Aproximativ aceleași scheme au fost aplicate în 2008 în Georgia”, a opinat el.

„Atât timp cât Ucraina rezistă în fața Rusiei, cele mai mari pericole pentru Moldova pot veni de peste Nistru, din Transnistria – acolo unde staționează ilegal aproximativ 2000 de militari ruși plus aproximativ 10.000 de rezerviști cu pașapoarte rusești. Tot acolo, în satul Cobasna, la câteva sute de metri de hotarul cu Ucraina, se află cel mai mare depozit de armament din Europa, „păzit” de militari ruși. „Iată de ce trebuie să avem o armată modernă, foarte bine dotată, care să descurajeze orice gând al lor (al Rusiei – n.n.) de a reaprinde acest conflict”, susține deputatul Lilian Carp, pentru DW. Tot acolo, istoricul Octavian Țîcu subliniază că este foarte important ca toți la Chișinău să înțeleagă cât de importantă este menținerea unei guvernări pro-europene cu majoritate parlamentară foarte fermă, care să aibă voință politică pentru a pune în aplicare un plan de reintegrare atunci când se va ivi momentul. În al doilea rând, susține el, „trebuie să existe complicitatea directă și indirectă a României și a UE, pentru că fără ele Moldova nu va izbuti să asimileze Transnistria”.

În Gazeta de Chișinău, Mircea Ciobanu scrie despre „Plecarea miniștrilor” din Guvernul Gavriliță. Autorul consideră că este „un ritm obișnuit de remanieri, ba chiar prea lent, dacă avem în vedere că marea majoritate a miniștrilor sunt novici: rodajul inițial și încercarea de acomodare putea să conducă la și mai multe remanieri, în cazul incompatibilităților, developate pe parcurs. Avem o guvernare de alt fel decât cele existente până acum, iar asta poate să însemne și lipsa unor fire de legătură cu vechile guvernări, lipsa unei experiențe nocive de genul o mână spală pe alta. În acest context, scrie autorul, „dar de ce ar trebui să mă doară capul pe cine îl preferă în echipă șeful acesteia, fie că se numește Maia Sandu, fie că o cheamă Natalia Gavriliță? Important e  ca actul guvernării să fie eficient și funcțional, mai ales acum, în faza acută a unor crize mondiale de proporții”.

 „Lemnul ieftin promis de autorități nu mai ajunge în gospodăriile oamenilor, iar „mafia lemnului comercial” înflorește”, titrează Gazeta de Chișinău. Potrivit publicației, „în unele localități nu toți oamenii, care se regăseau în lista făcută de primărie, au ridicat cantitatea de lemne. Fie că la întreprinderea silvică din apropiere încă nu sunt lemne, fie că sunt, dar condițiile climaterice și prețul transportului pentru lemne este exorbitant de mare pentru oameni. Sunt cazuri când aceștia renunță să mai cumpere lemne la un preț avantajos, anunțat de stat, și preferă să cumpere de la intermediari care le vând cu 1700 -1800 de lei de metru cub.