„Răbufnite la suprafață, emoțiile deputaților moldoveni reflectă o stare a lucrurilor existentă în societate cu privire la identitatea etno-culturală a românilor-moldoveni în spațiul la Est de Prut. Izvorul inițial al controversei se trage încă de la Tratatul de la București, din 1812, prin care partea situată la răsărit de Prut a principatului Moldovei a fost anexată prin forța armelor la imperiul Rusiei țariste. Din acel moment s-a început drama populației Basarabiei, care în interesul cotropitor al țarismului rus a fost separată de spațiul identitar românesc în plin proces de afirmare în formula epocii istorice moderne. Pe Prut a fost trasă o cortină de fier, iar Basarabia prefăcută într-o rezervație etno-culturală separată de lumea românească. Pentru a justifica raptul Basarabiei, imperialismul rus avea nevoie să-i prefacă pe moldovenii basarabeni diferiți de moldovenii români”, notează Anatol Țăranu.

În opinia sa, această politică de despărțire națională a populației Moldovei Orientale de consângenii lor de peste Prut s-a accentuat pe timpul URSS când sovieticii au pus în aplicare constructul identitar moldovenist, contrapus românismul din dreapta Prutului.

„Statutul de cel mai sărac stat pornește și de la limbă”, susține Anatol Țăranu
„Orientarea identitară moldovenistă condamnă Republica Moldova la starea de prizonier al lumii ruse și la restabilirea dependenții coloniale de fosta metropolă. Și invers, doar identitatea românească a Republicii Moldova duce la eliberarea de jugul colonial și accederea sigură la civilizația europeană” concluzionează editorialistul potrivit căruia votarea la 2 martie, în primă lectură a legii contestate de moldoveniști reprezintă ”un început promițător al unei politici de stat de construcție identitară, politică ce a fost deficitară pe întreg parcursul istoriei statului Republica Moldova”

„Război în Postul Mare” este titlul editorialului din Ziarul de Gardă semnat de Petru Grozavu.

„Așteptările că războiul din Ucraina care este la un pas distanță și ne are în vizor și pe noi, se va potoli, cel puțin pentru perioada Postului și Sărbătorilor de Paști, au eșuat” observă editorialistul.

„Rusia, care insistă pe refacerea granițelor istorice, pretinde fie o Ucraină la picioarele ei, fie una distrusă de război. Potrivit Comandamentului militar ucrainean, soarta războiului se va decide în această primăvară și Rusia se pregătește să treacă la atac masiv în Ucraina, aplicând tactica „pământului pârjolit(…) Alături de masacrele de la Bucea, Irpin și Herson, Mariinka (ras în totalitate de pe fața pământului) este, alături de Mariupol, trecut pe lista orașelor-martir. Bahmutul e următorul, pe care trupele ruse se zbat al șaptelea an să-l cucerească.

 Articolul face la riscurile de securitate asupra Rep. Moldova anunțate de autoritățile de la Chișinău, venite din partea Kremlinului care continuă să nege că țara noastră ar intra în planurile sale de război.

„Kremlinul s-a arătat mereu deranjat de faptul că autoritățile moldovenești s-au situat de partea Ucrainei în acest război, că, alături de Occident, acuză Moscova pentru războiul din Ucraina și este în cooperare cu UE și SUA pe probleme de apărare și securitate, chiar dacă Chișinăul nu a renunțat la neutralitate, nu s-a cerut în NATO și nu a amenințat să atace regiunea transnistreană și trupele ruse din stânga Nistrului, chiar dacă ele se află ilegal pe teritoriul R. Moldova” notează Petru Grozavu potrivit căruia regiunea transnistreană rămâne pentru Rusia o carte grea de joc, atât în războiul cu Ucraina, cât și în reglările de conturi cu Chișinăul. 

Despre jocurile puse la cale de Rusia în regiunea transnistreană scrie Vitalie Călugăreanu în Deutsche Welle.

„Kremlinul ticluiește „scenarii de film” pentru sateliții săi de la frontiera cu Ucraina”, titrează jurnalistul, cu referire la presupusa tentativă de lichidare a liderului transnistrean, Vadim Krasnoselski, de către un pretins agent ucrainean, care a locuit anterior în Transnistria.

Alerta separatiștilor, neconfirmată de Chișinău și considerată de către Kiev drept „o provocare a Kremlinului”, vine la scurt timp după alte încercări eșuate ale Rusiei de a genera panică în regiunea Transnistreană, scrie editorialistul.

Articolul face referire și la o altă știre falsă care a circulat ieri pe rețelele de socializare și a fost preluată de unele media de la Chișinău despre o așa-numită survolare a spațiului aerian al Rep. Modlova de rachete rusești de croaziere care ar fi trecut pe deasupra orașului Briceni. Ministerul Apărării al Republicii Moldova a dezmințit aceste informații și a cerut cetățenilor să se informeze din surse oficiale, se menționează în articol.