„Jurnaliștii lui Putin, înrolați la Chișinău” (Revista presei)
-
22 Martie 2022 09:43
În Ziarul Național, publicistul Nicolae Negru se referă la vizitele la Chișinăul a unor importanți oficiali din Occident, „culminând cu venirea „trioului” român - președintele Klaus Iohannis, premierul Nicolae Ciucă și ministrul de Externe Bogdan Aurescu. Mesajul transmis în conferința de presă, după întâlnirea cu Maia Sandu, a fost că Republica Moldova poate conta pe România, dar și pe „toate celelate state ale comunității europene și euroatlantice”. E o declarație tare, dar și enigmatică un pic, făcută fără a se deschide toate parantezele, comentează autorul. E de presupus că în culise s-a discutat și pericolul unei eventuale „incursiuni” a armatei ruse pe partea dreaptă a Nistrului, dar și perspectiva renunțării Republicii Moldova, alături de statele UE, la petrolul și gazele rusești, pentru a nu finanța prostește mașina militară a Rusiei agresive”, scrie Nicolae Negru în Ziarul Național.
În Ziarul de Gardă, Alina Radu scrie despre „ Jurnaliștii lui Putin, înrolați la Chișinău”. „Mașina mediatică creată de Kremlin este o industrie enormă, creată metodic, timp de zeci de ani, și care s-a extins pe întreg globul. Republica Moldova a fost foarte ușor de cotropit mediatic, iar spațiul informațional al acestui stat a fost mereu, timp de 30 de ani, controlat de mass-media Federației Ruse. De ce? Din cauza corupției și colaborării criminale dintre 2 autorități corupte, de-a lungul anilor, de la Moscova și de la Chișinău, răspunde autoarea. O instituție media controlată de un stat cleptocrat nu trebuie acceptată de nicio țară din lume, pentru că nu are nimic în comun cu jurnalismul real și cu interesul public. Cu toate acestea, canalele rusești au activat constant pe teritoriul R. Moldova și au intoxicat în permanență cetățenii. Totodată, presa independentă autohtonă, care și-a pus mereu scopul să respecte deontologia și etica profesională, servind primar interesul public, a fost marginalizată permanent, fiind ignorată sau chiar atacată de către toate puterile în stat: de exponenții guvernelor, ai afacerilor, ai caselor de publicitate, ai sondajelor de opinie. Dar problema noastră nu e la Moscova, e la Chișinău, unde există mai multe redacții care servesc regimul de la Moscova: NTV Moldova, Accent TV, Pervii Canal, controlate de către acoliții lui Igor Dodon, dar și posturile preluate de către Ilan Șor. Această perioadă a războiului, cu toată tragedia ei, e o mare oportunitate de purificare pe toate segmentele: politice, guvernamentale, mediatice”, scrie Ziarul de Gardă.
Alertele cu bombă din regiunea transnistreană – o provocare menită să creeze panică, titrează portalul Zona de Securitate. Pretinsele autorități din stânga Nistrului au anunțat că, începând cu ziua de 22 martie, toți elevii din regiunea transnistreană vor învăța în regim online. Decizia a fost luată după ce ieri au fost făcute mai multe alertele false cu bombă la instituțiile de învățământ. În mesajele venite în formă electroniă conducerii instituțiilor de învățământ se solicită eliberarea regiunii de sub ocupația rusă. „Nu vom mai suporta ocupația rusă. Acestea sunt condițiile noastre: eliberarea regiunii de sub ocupația rusă, în cazul neîndeplinirii lor școlile vor fi aruncate în aer.” Adresarea se încheie cu mesajul „Slavă Moldovei! Moarte rușilor!”. Autoritățile de la Chișinău cataloghează aceste acțiuni drept provocatoare menite să creeze panică.
Europa Liberă reține poziția unor reprezentanți din Autonomia Găgăuză: „Ne e milă de ucraineni, dar îl respectam pe Putin”. „Părerea mea o țin pentru mine”, așa răspunde Ivan Dimitroglo, liderul Blocului Comuniștilor și Socialiștilor, filiala din Autonomia Găgăuză, la întrebarea ce crede despre invazia rusească în Ucraina. La fel ca în Parlamentul de la Chișinău, BeCS se află în opoziție și în Adunarea Populară de la Comrat. Și tot la fel ca cei de Chișinău, comuniștii și socialiștii de la Comrat au fost puși într-o situație politică delicată de invazia rusească: nici n-o pot sprijini, dar nici condamna cu voce tare. Cuvântul „neutralitate” a răsunat des în ultimele săptămâni, atât din gurile puterii, cât și ale opoziției, atât la Chișinău, cât și la Comrat, mai constată Europa Liberă. În autonomia găgăuză, regiune tradițional pro-rusă, compasiunea și grija pentru refugiații ucraineni se împacă bine, deocamdată, cu simpatia sau respectul pentru cel care i-a alungat de la casele lor. Deși localnicii pot afla din prima sursă istoriile triste ale refugiaților, versiunea Moscovei despre războiul din Ucraina le pătrunde în case mai lesne”, conchide Europa Liberă.