”Drumuri bune pentru Moldova a epuizat bugetul rutier, astfel că s-a ajuns la colapsul care impune închiderea școlilor și grădinițelor de copii din cauza incapacității de reacție a autorităților. (…) Și mai e o explicație pentru închiderea școlilor pe 25 ianuarie. Este ziua marilor lansări ale candidaților PD. Factorul administrativ va fi folosit la maxim. Caterinca este dirijată chiar de primul ministru, care, dacă își mai amintește cineva, nici nu s-a stresat să se degreveze”, opinează Ion Terguță.

Europa Liberă publică un interviu cu directorul Centrului pentru Prevenirea Conflictelor de la București, Iulian Chifu, referitor la începutul campaniei electorale și mizele acestui scrutin. ”Eu cred că marea discuție vor fi cele 51 de voturi care vor veni pe circumscripțiile uninominale. Aici este un spațiu care e greu controlabil, greu de anticipat, deși am înțeles că există la Chișinău formule. E greu de anticipat și probabil că 51 din 101, deci puțin mai mult de jumătatea numărului celor prezenți vor fi cei care vor decide până la urmă viitoarea majoritate”, crede analistul.

Portalul larics.ro titrează ”Lista rușinii. Cum se face jurnalism în presa binomului Plahotniuc-Dodon”. Jurnaliștii se referă la o dezbatere organizată la București de  Fundația Universitară a Mării Negre, la care au luat parte – alături de ambasadorul Segiu Celac, academicianul Victor Voicu, Dan Dungaciu sau Petrișor Peiu – și liderii blocului electoral ACUM, Maia Sandu și Andrei Năstase precum și la comentariile președintelui Parlamentului, Andrian Candu, referitoare la acest eveniment. Mai multe portaluri de la Chișinău au distorsionat aceste declarații în mod concertat, observă autorul.

”Presa dlui Plahotniuc primește dintr-un centru unic textele și materialele politice care trebuie publicate (cam așa cum se întâmplă și în presa din Ungaria, unde un centru unic livrează către presa din provincie materialele care trebuie difuzate). Iar acest text primit de presă este reprodus cu mici modificări, uneori de titlul, fără ca să se schimbe ceva important în conținut. Deseori, se recurge la citări sau preluări circulare, în care organele de presă ale Binomului, mai mari sau mai mici, se citează sau se preiau reciproc”, scrie publicația.

”Jocul de-a reforma: Noua metodă de calcul a prețurilor la carburanți este de fapt cea veche”, titrează portalul Mold-Street. Jurnaliștii fac trimitere la opiniile specialiștilor Agenției Naționale pentru Reglementare în Energetică (ANRE), care constată că prin noua Metodologie a formării și aplicării prețurilor la produsele petroliere, în mare parte se revine la modul de formare și aplicare a prețurilor de comercializare cu amănuntul prevăzut în Metodologia aprobată de ANRE în anul 2007. Potrivit ANRE, noua Metodologie a formării și aplicării prețurilor a produsele petroliere ce ar urma să fie aplicată de la 1 martie 2019 nu modifică esențial principiul stabilirii prețului de comercializare cu amănuntul a produselor petroliere principale și a gazului lichefiat, scrie Mold-Street.

Ziarul de Gardă oferă detalii despre „noul” dosar al ex-premierului Filat. ”Dosarul penal pe numele lui Filat, deși a fost trimis în judecată în ianuarie 2019, a fost deschis, conform informațiilor din ordonanța de începere urmăririi penale, încă la data de 26 august 2015, cu aproape două luni înainte ca Ilan Șor, fost președinte al BEM să depună un autodenunț pe numele lui Filat, fapt care a dus la arestarea fostului premier, iar ulterior, la condamnarea sa la 9 ani de închisoare pentru trafic de influență și corupere pasivă. Deși în comunicatul de presă prin care au anunțat că dosarul a fost trimis în judecată se menționează că Filat ar fi plătit pentru serviciile oferite partidului pe care-l conducea cu bani proveniți de la BEM, în ordonanța din august 2015, procurorii susțineau că mijloacele financiare veneau de la Banca Socială”, notează publicația.

Republica Moldova se află printre primele cinci state din Europa după numărul de plâgeri raportate la numărul de populație, depuse la Curtea Europeană pentru Drepturile Omului în  anul 2018, scrie portalul Anticorupție. La începutul anului curent, pe rol, la Curtea de la Strasbourg erau depuse 1204 cereri împotriva Guvernului Republicii Moldova. În 2018, magistrații de la CtEDO au condamnat Guvernul Republicii Moldova în 33 de dosare, obligându-l să achite drept prejudiciu pentru încălcarea drepturilor omului suma de circa 235 mii de Euro.