Ziarul Național îl citează pe Oleksiy Arestovich, consilier al șefului de cabinet al președintelui ucrainean Volodimir Zelensky, care a afirmat într-un interviu pentru Nord News că se îndoiește de faptul că așa-zisă armată transnistreană ar putea lupta alături de forțele rusești în războiul din Ucraina. El spune că în cazul în care așa-zisă armată transnistreană se va implica în război „nu va reuși nici să primească experiență militară”. Oficialul ucrainean a spus că nu crede că, în ciuda depozitelor de armament de la Cobasna, nu este sigur că transnistrenii vor putea să construiască o armată gata de luptă.

Europa Liberă publică un interviu cu ambasadoarea Jennifer Brush, care a condus misiunea OSCE din Moldova în 2012- 2014 tocmai în perioada când Vladimir Putin testa răbdarea occidentului cu primele gânduri de expansiune în direcția Ucrainei. Pe durata mandatului ei în calitate de Șefă a Misiunii OSCE a încercat să contribuie pentru a aduce democrația, prosperitatea și stabilitatea în regiune. Dar a fost dezamăgită de performanța Guvernului Republicii Moldova de pe atunci, văzut o oarecare lipsă de voință politică. Iar autoritățile transnistrene erau controlate doar de Moscova. Consecințele invadării Ucrainei sunt mult mai dramatice pentru țările din vecinătate cu Rusia și Ucraina, cum ar fi Republica Moldova. Ceea ce e deosebit de grav pentru Republica Moldova, faptul că există o regiune separatistă, Transnistria, care a cauzat instabilitate pentru țară zeci de ani, atenționează ambasadoarea.

Stop Fals scrie despre „Propagandiști în sutană: preoți care prezintă războiul Rusiei împotriva Ucrainei ca pe o „poruncă a lui Dumnezeu”. În loc să cheme oamenii la pace și la acțiuni de solidaritate în contextul războiului din Ucraina, câțiva preoți moldoveni care slujesc la biserici ce aparțin Mitropoliei Moldovei, subordonată canonic Patriarhiei Ruse, promovează informații false despre această invazie, răspândind aceleași mesaje ca și propaganda Kremlinului. Bunăoară, preotul din satul Cotova, raionul Drochia, Ioan Grigoraș, spune că acest război reprezintă „porunca lui Dumnezeu”, ca o pedeapsă împotriva marșurilor comunității LGBTI. Alți preoți activi pe Facebook distribuie în rețele sociale imagini și mesaje prin care sunt denigrați refugiații ucraineni sau falsuri despre presupusele laboratoare biologice în Ucraina.  Preotul Ioan Grigoraș de la biserica din Cotova a fost deputat în primul Parlament al Republicii Moldova. Este cunoscut pentru discursurile sale de instigare la ură și discriminare, el fiind unul dintre cei patru preoți care în noiembrie 2016, în turul doi al campaniei electorale pentru alegerile prezidențiale, i-au adus grave acuzații Maiei Sandu, favorizându-l pe Igor Dodon, care a învins la scrutinul respectiv, scrie portalul Stop Fals.

Moldova.org scrie despre noua ideologie care se dezvoltă în Federația Rusă. Fascismul și nazismul rămân în trecut, titrează publicația. Astăzi, aceste cuvinte cu greutate istorică s-au transformat în instrumente de a porni și alimenta un conflict armat, fără a fi necesare argumente și dovezi, sau de a rupe legături comerciale construite cu greu în ultimii 30 de ani. O noțiune nouă, necunoscută până acum, care-și face loc încă din anii 90, și care descrie tot mai bine actualitatea din agresorul Ucrainei este „rașismul”. Despre aceasta Moldova.org a discutat cu Romeo Cemârtan, cercetător științific la Universitatea din Uppsala, Suedia. „Dacă fascismul și nazismul s-au prezentat în mod deschis, fără a apela la forme ascunse. Acum, în Rusia se afișează democrația, dar se trece evident la dictatură. Iar „rașismul” – cuvânt folosit acum drept o jignire, se va transforma peste un timp într-un nou termen ideologic politic care deja începe să se manifesteze agresiv, la fel cum a făcut-o cândva fascismul și nazismul”, consideră expertul. Noua ideologie are la bază „Russkii Mir” (Lumea rusă, n.red.), prin care fondatorii acestei politici vor să adune pe toți vorbitorii de limbă rusă nu doar din fostele țări sovietice, dar și din lumea întreagă, să acapareze aceste teritorii, să impună valorile și cultura rusă, completată cu cea sovietică și să dezvolte „o economie preferențială – un fel de vinegretă mafiotă”, susține expertul. Acest concept s-a format începând cu anii `90, după destrămarea URSS și a avut drept model Biserica Rusă. Or, anume aceasta a fost cea care s-a menținut pe poziții și a rămas să conducă parohiile și mitropoliile din foste țări sovietice. „Biserica Rusă chiar se lăuda că: uite, voi, armata, serviciile secrete, partidele ați pierdut spațiile, dar noi am reușit să gestionăm mai departe. Astfel, Biserica a devenit o unealtă politică de manipulare și asta explică de ce rușii de facto nu au recunoscut niciodată independența nici a unei republici post-sovietice. Iar acolo unde a fost tendința țărilor să se elibereze, a fost organizat război: la noi în 1992, apoi în Georgia și acum în Ucraina”, amintește cercetătorul Romeo Cemârtan, într-o analiză pe Moldova.org.