„Extrăda-m-aș și am cui”, sau ce presupune procedura din Grecia, după arestarea lui Vladimir Plahotniuc (Revista presei)
-
04 August 09:40

Presa de la Chișinău scrie cum poate fi extrădat în R. Moldova oligarhul fugar Vlad Plahotniuc și atenționează asupra instrumentelor de distribuire a manipulării și dezinformării rusești.
„Extrăda-m-aș și am cui”, sau ce presupune procedura din Grecia, după arestarea lui Vladimir Plahotniuc, explică Europa Liberă. La zece zile de la reținerea lui Vladimir Plahotniuc la Atena, pe un mandat de urmărire Interpol la cererea R. Moldova, autoritățile moldovene și oligarhul capturat rămân prinse într-o dispută: cine vrea mai tare ca el să fie adus la Chișinău, cine și ce face pentru a grăbi sau, dimpotrivă, a tergiversa procesul. Europa Liberă a discutat cu un expert grec în probleme de extrădare. Avocatul Ilias Anagnostopoulos, profesor emerit de drept penal și procedură penală la facultatea de drept a Universității Naționale de la Atena, confirmă că, odată ce fugarul își dă consimțământul, extrădarea devine o chestiune aproape tehnică și poate fi finalizată în justiția elenă în câteva săptămâni. Dar procedura presupune, în Grecia, și o decizie politică. Avocatul mai spune că procuratura din R. Moldova nu are posibilitatea de a întârzia procedura. „Din punct de vedere procedural, statul moldovean nu este parte în proces. Nu există o prevedere care să permită statului solicitant, de exemplu, să fie reprezentat de un avocat care să formuleze cereri. Doar statul elen, persoana extrădată și avocații săi sunt implicați. Statul solicitant doar trimite documentele sau orice alte informații necesare. Deci nu văd cum, cel puțin într-un mod oficial sau judiciar, ar putea autoritățile moldovene să întârzie extrădarea”, spune expertul grec.
„Micii diletanți-mercenari ai Kremlinului”. Europa Liberă relatează cum sunt recrutați tineri pentru atentate și diversiuni în Europa. Structuri afiliate Rusiei sau direct serviciilor secrete ruse recrutează tot mai des tineri din străinătate pentru atentate și acte de diversiune în interesul Moscovei, de multe ori aceștia nefiind conștienți de scop. Geografia acestor acțiuni este vastă – de la Londra până în Țările Baltice. Fostul secretar general al NATO, Jens Stoltenberg, subliniază că Rusia desfășoară în mod deliberat activități menite să submineze ordinea publică în statele occidentale. Mai multe despre acest fenomen, într-un reportaj realizat de postul de televiziune „Current Time” al Europei Libere. Potrivit serviciilor de informații europene, majoritatea persoanelor acuzate recent de acte de sabotaj în favoarea Rusiei în Europa sunt cetățeni străini, inclusiv ucraineni. Mulți dintre aceștia sunt tineri fără cazier, care sunt angajați pentru câteva mii de dolari. Unul dintre cele mai sonore cazuri de sabotaj în interesul Rusiei din Țările Baltice a fost incendierea centrului comercial IKEA din Vilnius, pe 9 mai 2024. Autoritățile spun că doar din întâmplare a fost evitată distrugerea completă a magazinului. De la începutul invaziei ruse în Ucraina, au fost înregistrate cel puțin 70 de incidente similare în Europa, legate de Rusia. Numai anul trecut au fost raportate 12 incendii și explozii cu implicare rusească. Serviciile speciale lituaniene consideră că prin astfel de acțiuni, Kremlinul duce un război împotriva întregului Occident.
Într-un editorial din Ziarul de Gardă, jurnalista Alina RADU atrage atenția la canalele de scurgere a dezinformării rusești. Există un șir de canale de Telegram, dar și de TikTok, care sunt campioane ale distribuirii informațiilor false, manipulative, mai ales când e vorba de R. Moldova, UE, democrație. Nu are importanță dacă e dimineață devreme sau noapte târzie, acest șirag de canale plasează și redistribuie manipulări la orice oră, de parcă ar avea oameni care scriu zi și noapte, fără zile libere, fără vacanțe, fără somn. Cât o fi costând aceste echipe și cine sunt beneficiarii?- se întreabă autoarea. Jurnalista observă că aceste canale justifică exclusiv punctul de vedere al entităților de influență rusească în R. Moldova, fără să comunice că Rusia e un stat agresor, care atacă sângeros Ucraina în fiecare zi și care ține o armată și un depozit de armament în mod ilegal pe teritoriul R. Moldova pe parcursul a peste 30 de ani. Al doilea detaliu important este că toate aceste canale operează liber, nestingherit, de ani de zile. Deci unde este represiunea? Una dintre vocile cele mai prolifice în răspândirea acestor mesaje este tocmai o voce interzisă de iure, care nu a putut fi interzisă de facto: Sputnik Moldova. Deși portalul a fost interzis în R. Moldova, pe canalele de Telegram sau Facebook, aceste pagini ale autorităților ruse sunt o adevărată fabrică de falsuri promovate și de alte zeci de canale, toate vizând pretinsa dictatură din R. Moldova. Autoarea scrie că autoritățile trebuie să explice cetățenilor ce volum financiar cheltuie Rusia pentru a influența alegătorii și alegerile din R. Moldova și să dispună anchete și pedepse reale pentru beneficiarii finali: politicieni de la Chișinău, partide, candidați electorali, grupuri de inițiativă, protestatari de serviciu, cărăuși de bani și desigur – organizatori de canale toxice și distribuitori de conținut intenționat manipulativ. Profitorii de bani rusești trebuie să știe că există un stat de drept și pentru ei, conchide Ziarul de Gardă.
Blocul lui Șor apelează la Eugeniu Coșeriu pentru a obține înregistrarea la CEC, comentează Veridica, într-o sinteză a săptămânii trecute. Cele patru partide care alcătuiesc blocul „Victoria”, format de Ilan Șor la Moscova pe 21 aprilie 2024, nu pot să participle la alegerile din 28 septembrie. Miercuri, Blocul „Victorie-Победа”, - format din Partidul „Renaștere”, Partidul „Șansă”, Partidul „Victorie” și Partidul „Forța Alternativă și de Salvare a Moldovei” au pierdut la Curtea de Apel Centru litigiul împotriva Comisiei Electorale Centrale în dosarul cu privire la înregistrarea alianței politice pentru participare la alegerile parlamentare din 28 septembrie a.c. Comisia Electorală Centrală și-a argumentat refuzul prin conexiunile celor patru partide cu fostul Partid „Șor”, scos în afară legii. De asemenea, membrii Comisiei au invocat implicarea directă a oligarhului fugar în susținerea blocului. O altă problemă semnalată de Comisie este faptul că cele patru formațiuni au aprobat o denumire a blocului – „Victorie-Победа” – identică cu cea a unui partid ce face parte din alianță, ceea ce contravine legislației electorale. Formațiunile lui Șor consideră totuși că denumirea blocului „Victorie-Победа” diferă de cea a formațiunii „Victorie”. Exponenții grupului Șor au acuzat Comisia că nu a prezentat probe lingvistice sau semantice care să demonstreze că cele două denumiri sunt identice. Pentru a-și întemeia argumentele, reprezentantul blocului „Victorie-Победа”, Vasile Bolea, a recurs la tezele marelui lingvist român, Eugeniu Coșeriu, conform cărora „identitatea lingvistică trebuie înțeleasă în cadrul unei relații de echivalență completă între forme și funcții”. De asemenea, politicianul pro-rus a apelat la cercetările Ioanei Vintilă-Rădulescu, „care ar face distincția între identitatea formală și cea semantică, indicând că două forme pot fi identice grafic și fonetic, dar pot avea sensuri diferite în contexte diferite, ceea ce duce la omonimie, nu la identitate”.
Într-o sinteză pentru Deschide, autorul Vitalie Vovc reține MEGA SCANDAL LA CHIȘINĂU: O conferință stranie a fost organizată la Chișinău având drept slogan o parafrazare a mișcării reacționare din SUA „Make America Great Again (MAGA)”: „Make Europe Great Again (MEGA)”. Faptul că această „conferință” este un element al războiului hibrid putlerist e clar ca „bună ziua”. La o adică, ar fi putut s-o organizeze oriunde în altă parte, nu la Chișinău, în preajma alegerilor. Atacul e cu atât mai perfid, cu cât a implicat "personalități" notorii din străinătate: Americanul Brian Brown, cehul Ondřej Dostál și grecul Dimos Thanasoulas. Autorul mai reține prezența deputatului AUR Valeriu Munteanu, liderul Partidului Democrația Acasă Vasile Costiuc, fostul premier Vlad Filat, liderul Coaliției pentru Unitate și Bunăstare, Igor Munteanu și Victoria Furtună, cu interdicție de intra în UE (halal de așa „Great Europe”!), analistul economic Veaceslav Ioniță, Vlad Cubreacov, fost deputat creștin-democrat și fostul diplomat român Dan Dungaciu. Autorul subliniază că atât în SUA, cât și în UE, există suficienți adepți ai putlerismului, unii dintre ei ocupând posturi și funcții importante. A-i aduna pe unii din ei la Chișinău, anticipând reacțiile autorităților locale (care au și intervenit, evident), a avut un scop bine determinat: a băga zâzanie între Chișinăul oficial și varii organizații sau state internaționale. Acești indivizi sunt direct plătiți de rusia sau că execută niște ordine, mai subliniază autorul.