Oficialii de la Chișinău mizează că europenizarea și modernizarea malului drept îi va motiva pe cetățenii din stânga Nistrului să meargă pe aceeași cale. Experții în democratizare și respectarea drepturilor omului consideră însă că această abordare este „una greșită și chiar utopică”. „Reformele reale pe malul drept sunt vital necesare, nimeni nu contestă acest fapt, însă acestea nu trebuie să excludă eforturi consistente și coordonate pentru procesul de reintegrare a țării. (…) Europenizarea și democratizarea țării nu sunt, nu pot și nu trebuie să fie procese separate de procesul de reintegrare. Mai mult ca atât, este o utopie să crezi că europenizarea și democratizarea malului drept va determina cetățenii malului stâng să-și dorească eurointegrarea”, susține directorul executiv Promo-Lex, Ion Manole, într-un comentariu pentru portalul Zona de Securitate.

Ziarul de Gardă discută într-un nou podcast ZdCe „De ce trec preoții Mitropoliei Moldovei la Mitropolia Basarabiei?” Scrisoarea Mitropolitului Vladimir către Patriarhul Kiril al Rusiei a fost „un plan foarte bine gândit, ca să ajungă mesajul la București”, consideră Ioan Marian, protopop de Orhei, responsabil de aderarea la Mitropolia Basarabiei. Preotul Ioan Marian susține că scrisoarea Mitropolitului Vladimir către Patriarhul rus ar fi catalizat procesul de trecere a preoților din cadrul Mitropoliei Moldovei la Mitropolia Basarabiei. „De atunci au cam început preoții să-și pună semne de întrebare și să aibă o poziție fermă. Nu sunt doar preoții, ei sunt susținuți de întreaga parohie sau de comunitatea pe care o reprezintă”, a declarat reprezentantul Mitropoliei Basarabiei. El a mai precizat că un număr de 50 de dosare de aderare a preoților și parohiilor din Mitropolia Moldovei sunt în așteptare să fie examinate la Mitropolia Basarabiei.

Despre noile evoluții în procesul de migrare tot mai amplă a preoților din Republica Moldova spre Biserica Ortodoxă Română, citim și pe Europaliberă.org. Deși se îndreaptă într-o direcție logică, din punct de vedere istoric, mai cu seamă că războiul Rusiei împotriva Ucrainei a accelerat unele procese, lucrurile, desigur, nu sunt chiar simple, consideră Nicolae Negru. Potrivit analistului, rezolvarea situației de acum va necesita multe discuții, multe compromisuri...”. Pe de altă parte, insistența asupra altor forme de trecere la Biserica Ortodoxă Română, decât prin aderarea la Mitropolia Basarabiei, creează o „sumedenie de probleme”. Bunăoară – exemplifică Negru – ce este de făcut cu suspiciunile „foarte motivate, de concreștere, de relație” a structurilor din subordinea Patriarhiei de la Moscova cu serviciile secrete, sovietice și ruse?

În Republica Moldova există două mitropolii, cea a Basarabiei, care este subordonată Patriarhiei Române, și Mitropolia Moldovei, majoritară, aflată sub Patriarhia Rusă. Într-un interviu pentru DW, profesorul Radu Preda este de părere că în ierarhia pro-moscovită din R. Moldova se află toate categoriile de răufăcători, „de la criminali la trișori la cărți”, ceea ce face ca „Sinodul de la București să pară unul de sfinți prin comparație”. În același timp, teologul român subliniază că Biserica Ortodoxă Română nu a făcut prea multe pentru biserica soră de dincolo de Prut și că „Mitropolia noastră, a Basarabiei, nu a oferit oportunități, mai degrabă a fost o mână moartă”.

Mold-street scrie că merele, prunele și strugurii sunt printre principalele fructe exportate din Republica Moldova. Vicepremierul Vladimir Bolea a anunțat că producătorii de prune au reușit, în sezonul curent, să atingă un record în exporturi și că Republica Moldova ar putea deveni cel mai mare exportator mondial de prune din emisfera nordică. Potrivit Serviciului Vamal al Republicii Moldova, în perioada iulie-octombrie 2023, fermierii au exportat circa 74.000 tone de prune proaspete în valoare de peste 38 de milioane de dolari, cu un preț mediu de export de 0,52 USD/kg. Se estimează că, până la sfârșitul sezonului agricol, volumul total al exporturilor de prune va atinge cifra de 85.000 de tone. Aproximativ 73% din volumul total de prune a fost exportat în UE, iar celelalte 27% – în țările CSI. Merele rămân principalele fructe de export. În acest an va fi strânsă o recoltă de 505.000 tone de mere. Volumul exporturilor din roada anului curent este estimat la nivel de 185 mii tone, cu circa 60.000 tone mai mult decât cel din roada anului 2022. „Avem noi destinații de export. Vorbim despre țările din Golful Persic, țările din UE, Africa și Asia de Sud-Est. Aproximativ 50 mii tone vor fi comercializate în stare proaspătă pe piața locală. Până la 1 noiembrie 2023, fabricile de procesare au achiziționat aproximativ 250.000 tone de mere”, a menționat Vladimir Bolea. Datele de la Asociația Moldova Fruct arată că prețul pentru 1 kg de mere în stare proaspătă variază între 7-14 lei, în dependență de soi și de calitate, iar fabricile de procesare procură merele cu prețul de 2.5 lei/kg.