E poate pentru prima dată când Chișinăul spune lucrurilor pe nume, oficial, tranșant: că Rusia este un stat agresor, nu respectă Carta ONU și alte norme și angajamente internaționale, bombardează cartiere rezidențiale, infrastructura civilă, omoară ucrainenii pentru că se identifică drept ucraineni, comite atrocități, crime de război, torturează, răpește, strămută forțat pe teritoriul Federației Ruse mii de ucraineni, inclusiv copii. Pentru aceste acțiuni incompatibile cu dreptul internațional, ea trebuie adusă în fața unui tribunal special, se spune în declarație. Adoptarea Declarației cu privire la agresiunea Rusiei în chiar ziua de 2 martie face ca aceasta să fie mai mult decât o declarație, e și un rechizitoriu indirect, simbolic, adresat Moscovei pentru crimele comise pe teritoriul Republicii Moldova acum 31 de ani. E și despre ceea ce nu și-ar dori Republica Moldova sieși, căci următoarea victimă putem fi noi, nu e zi ca de la Kremlin să nu răsune amenințări la adresa noastră, atenționează Ziarul Național. Cu sau fără intenția autorilor, Declarația e ca o scrisoare de adio către Rusia, e ca un mesaj de despărțire, de separare de acum înainte drumurile noastre se despart. Cu un stat criminal nu întreții relații, ci tai poala și fugi sau, dacă ai puteri, îl aduci în fața justiției. Atâta timp cât Putin e obsedat de trecut, cât rușii urzesc planuri revanșarde, de refacere a URSS, vrând să ne transforme în vasali, propunându-ne să ne vindem libertatea pentru gaz mai ieftin, e mai bine să păstrăm o distanță cât mai mare între ei și noi. Dacă nu sunt puse pe baze sănătoase, ale respectului reciproc, ale dreptului internațional, relațiile cu Rusia sunt toxice, în defavoarea Republicii Moldova, un pericol pentru independența și suveranitatea sa, scrie N. Negru.

„Două istorii pentru un război” – portalul Zona de Securitate publică un documentar despre cum este perceput războiul din 1992 pe cele două maluri ale Nistrului. „Se fac 31 de ani de la declanșarea războiului de pe Nistru din 1992, dar o poziție clară, referitoare la subiectul dat, în societate nu există. Una dintre cauzele stagnării țării noastre în principalele domenii se trag exact de la existența unui conflict înghețat, însă puțini au făcut această conexiune până în prezent. Evenimentele de atunci nici nu erau numite distinct, ce au fost: conflict, război – unul civil sau de agresiune rusă. Lucrurile s-au mai limpezit odată cu declanșarea unui alt război la graniță. Jurnaliștii de la Zona de Securitate au analizat manualele de istorie de pe ambele maluri ale Nistrului, a realizat interviuri cu profesorii de istorie din Chișinău și din regiune, dar și cu autorul unuia dintre manualele din care se predă astăzi trecutul. Puteți vedea acest documentar pe portalul Zonadesecuritate.md.

Gazeta de Chișinău publică un reportaj de la manifestările organizate pe 2 martie la Chișinău, când se adună eroii care au luptat în anul 1992, pentru a cinsti memoria celor căzuți pentru independența și integritatea Republicii Moldova. Colonelul Andrei Vicolaș, a povestit pentru Gazeta de Chișinău că „Se lupta la propriu cu armata a paisprezecea rusească, așa că au fost și momente foarte complicate pe care le-am depășit datorită mobilizării noastre… Acum, peste treizeci de ani de la război, istoria nu cred că se poate repeta, pentru că avem scutul ucrainean, iar Transnistria, văzând ce se întâmplă în Ucraina, vrea pace și nu este interesată de o nouă escaladare a conflictului”, susține Andrei Vicolaș.

Europa Liberă publică un interviu cu Iacob Cecoi, președintele asociației veteranilor din satul Varnița, raionul Anenii Noi, și profesor de educația fizică la liceul din localitatea de la „granița” trasată de regimul de la Tiraspol. La 31 de ani de la războiul de pe Nistru, încă își amintește cu durere de luptele care s-au dus pe acele locuri. „Ne mândrim că nu au reușit să intre în Varnița”, spune profesorul-veteran.

Pe de altă parte, forțele transnistrene ”de menținere a păcii” încep un cantonament militar de trei luni, scrie G4Media. În paralel, agenția de presă oficială rusă TASS a reluat teza Kremlinului potrivit căreia exercițiile militare sunt legate de faptul că „regimul de la Kiev și-a intensificat pregătirile pentru o provocare cu o invazie a Transnistriei, pe care intenționează să o desfășoare ca răspuns la pretinsa ofensivă a forțelor ruse de acolo”.

„Narațiunile despre Transnistria distrag atenția de la planul rus de destabilizare a Moldovei, dar și de la eșecurile din Ucraina, titrează Veridica. De la dezinformări răspândite prin presa de propagandă privind iminența unui război în Transnistria, Rusia a trecut la declarații oficiale. Subiectul Transnistriei pare să fie folosit pentru a distrage atenția atât de la planul rus de destabilizare a Moldovei, cât și de la înfrângerile Rusiei în Ucraina. În plus, opoziția pro-rusă de la Chișinău poate fi avantajată de panica indusă de perspectiva unui război, scrie publicația. Combinate cu protestele inițiate de opoziție și, mai ales, de formațiunea oligarhului-fugar Ilan Șor – despre care s-a scris că ar avea legături cu serviciul rus de informații FSB – narațiunile false par fi gândite și pentru a discredita actuala putere proeuropeană din Republica Moldova. În fond, Moscova a arătat că privește fostele republici sovietice drept niște vasali care trebuie să rămână în sfera sa de influență. Iar orice apropiere serioasă a acestor „vasali” de spațiul euro-atlantic, al democrațiilor liberale care și-au asumat un set de valori incompatibile cu cele promovate de regimul autocratic de la Kremlin, este sancționată, fie prin acțiuni de tip hibrid, fie prin forță armată, cum s-a întâmplat în Georgia și Ucraina”, conchide Veridica.

De ce procesul de evaluare a judecătorilor a decurs lent? – Ziarul de Gardă reține explicațiile președintelui Comisiei Pre-Vetting. Herman von Hebel, a venit cu mai multe precizări despre procesul de evaluare a judecătorilor, care a decurs mai lent decât anticipa Ministerul Justiției (MJ). „Procesul de pre-vetting necesită timp. Cel mai important lucru a fost calitatea, dar nu viteza”, a afirmat Herman von Hebel în cadrul emisiunii „Cabinetul din Umbră” de la Jurnal TV. Procesul de pre-vetting necesită un volum enorm de informații și analiză, accentuează șeful Comisiei. Anterior, fostul ministru al Justiției Sergiu Litvinenco a declarat că evaluarea judecătorilor și procurorilor trebuia să se încheie până la finele anului 2022. Doar cinci judecători, candidați la funcții în CSM, au promovat evaluarea Comisiei pre-vetting, amintește Ziarul de Gardă.