La o reuniune la nivel de ambasadori, ținută la Bruxelles pe 18 martie, UE a decis că ajutorul non-letal va fi compus din vehicule blindate pentru infanterie și un sistem pentru apărarea antiaeriană.

În decizia văzută de Europa Liberă, se spune că este vorba de 33 de „vehicule tactice de mobilitate înaltă”, care vor înlocui echipamente similare din perioada sovietică și vor asigura o mobilitate mai bună pentru trei brigăzi de infanterie.

Sursele Europei Libere de la Bruxelles spun însă că ambasadorii au decis să amâne pentru săptămâna viitoare o decizie privind echipamentele letale.

Proiectul de decizie văzut de Europa Liberă arată că este vorba despre sisteme de apărare aeriană pe rază scurtă, compuse din opt lansatoare de rachete și circa 24 de rachete.

De la invazia pe scară largă a Ucrainei de către Rusia, autoritățile moldovene au cerut în mod repetat aliaților europeni sisteme de apărare aeriană, în condițiile în care, pe teritoriul R. Moldova au căzut mai multe drone și rachete, în timpul atacurilor ruse asupra Ucrainei, amintește Europa Liberă.

La doar două zile de la aprobarea de către Parlamentul European a Planului de Creștere pentru Republica Moldova de 1,9 miliarde de euro, considerat drept cel mai mare instrument de sprijin din istoria țării, Guvernul de la Chișinău a schimbat ministrul Dezvoltării Economice și Digitalizării (MDED)

În loc de Dumitru Alaiba, care a condus ministerul aproape doi ani și jumătate, a fost numită Doina Nistor. Deși nu are experiență de funcționar public și a lucrat aproape exclusiv în sectorul nonguvernamental, iar în ultimii 20 de ani a gestionat proiecte USAID, candidatura Doinei Nistor a fost primită cu un soi de entuziasm de o parte din mediul de afaceri, constată jurnalistul specializat Ion Preașcă, în editorialul semnat pentru portalul Veridica.md - „În drum spre UE, cu un nou ministru al Economiei”.

Autorul explică în ce scopuri va fi folosită asistența de aproape 2 miliarde de euro oferită Republicii Moldova, printre care în vederea creșterii investițiilor, până la 2,5 miliarde de euro, implementarea reformelor în educație, sănătate, sprijinirea mediului de afaceri și creșterea cu 5% a PIB-ului.

Aceste reforme însă vor da rezultate doar peste câțiva ani, când este foarte probabil ca la Chișinău să existe o altă guvernare. Rămâne și dilema alegerilor parlamentare din acest an care îi poate forța pe anumiți politicieni să cheltuie multe resurse în scopuri electorale populiste și să amâne unele reforme deloc populare. Lucru care nu e neapărat să să întâmple, deoarece e foarte posibil că va exista o supraveghere dură a modului în care sunt gestionate fondurile externe de către FMI, structurile UE – concluzionează editorialistul Ion Preașcă în veridica.md.

Veceaslav Platon, controversatul om de afaceri cercetat în Republica Moldova în mai multe dosare penale, inclusiv în cel denumit generic „Laundromat”, reținut săptămâna trecută de autoritățile britanice se află în custodia acestora iar cererea privind extrădarea lui Veaceslav Platon, transmisă de PG autorităților britanice, urmează să fie examinată la mijlocul lunii aprilie. Precizarea a fost făcută de Violina Moraru, purtătoarea de cuvânt a Procuraturii Generale (PG), la solicitarea Ziarului de Gardă.

Acuzat, printre altele, de organizarea fabricării, deținerii și folosirii documentelor oficiale false și de organizarea spălării banilor de către „o organizație criminală”, în proporții deosebit de mari Veceaslav Platon este vizat și în alte trei cauze penale – două dosare deschise pentru escrocherie și spălare de bani în proporții deosebit de mari, iar altul pentru fabricarea unui card de plată pe numele unei judecătoare scrie ZDG. Cauzele se află de mai mulți ani pe masa magistraților Judecătoriei Chișinău.

La sfârșitul lunii iunie 2023, Veaceslav Platon, care a fost anterior inclus în lista de sancțiuni internaționale a Canadei, a fost introdus și în lista de sancțiuni aprobată de Comisia pentru Situații Excepționale.