Nicolae Negru remarcă faptul că dacă în 2019, Berlinul conlucra cu Moscova pentru a-l alunga pe Plahotniuc și a instala un guvern „nici proeuropean, nici prorus” , în 2022 Republica Moldova devine, alături de Ucraina, epicentrul unei bătălii geopolitice de proporții între UE și Rusia.

Ca să nu recunoască eșecul, Putin încearcă să simuleze „nepăsarea”, dar subordonații săi nu-și pot ascunde frustrarea și furia, amenințându-ne. Șeful diplomației ruse, Serghei Lavrov, a declarat că Occidentul ar transforma Republica Moldova în „a doua Ucraină”. Potrivit lui Nicolae Negru, e simptomatică deruta coloanei a cincea. E aproape amuzantă încercarea lui Dodon de a diminua importanța momentului, de a propune în continuare tactică „vițelului blând”, în condițiile când Rusia se comportă ca un urs turbat.

Totuși, statutul de candidat nu a fost acordat în mod automat, menționează ziaristul, nu e ca o pară mălăiață, a contat drumul parcurs de Republica Moldova până acum, reformele care s-au făcut sau au fost inițiate. A fost necesar și un efort diplomatic extraordinar, pentru a preîntâmpina intențiile unor state de a decupla Republica Moldova de Ucraina. Să nu scăpăm din vedere și sprijinul puternic al României, care s-a comportat altfel decât preziceau unii moldoveniști românofobi și tainici rusofili. Perspectiva europeană s-a deschis într-un moment din cele mai critice pentru Republica Moldova, greul abia începe, conchide Ziarul Național.

Vitalie Ciobanu subliniază în editorialul său din DW că nu avem garanția unui parcurs ireversibil. Acordarea calității de candidat la aderare nu oprește războiul, mai degrabă îl intensifică. Rușii sunt supărați, atacă puternic în Donbass. Moscova a lansat avertismente oțărâte și spre Republica Moldova, pericolul unei ofensive asupra Odesei și Transnistriei nu a dispărut. Depindem esențial de capacitatea guvernării de a menține unitatea și coeziunea societății în vremuri foarte grele, împovărătoare. După publicist, Moldova are nevoie de un "Pact național pentru integrare europeană", după modelul faimosului "Pact Snagov” românesc, măcar între partidele pro-europene și pro-românești, susținut de intelectualitate și de societatea civilă. Va trebui și justiția să-și facă datoria, să curețe scena politică de agentura rusească. Atâta timp cât războiul din Ucraina nu s-a tranșat în favoarea lumii libere, Republica Moldova rămâne pe o falie geopolitică primejdioasă, atrage atenția Vitalie Ciobanu.

ZDG reține reacția  Ministerului de Externe  de la București  după ce fostul premier și președinte rus Dmitri Medvedev, în prezent vicepreședintele al Consiliului de Securitate al Federației Ruse, a comentat negativ apropierea R. Moldova de Uniunea Europeană. Acesta susține că prin susținerea aspirațiilor europene ale R. Moldova, România și-ar dori refacerea României Mari. Totodată, Medvedev a ținut să menționeze că Federația Rusă „are în jur de 220 de mii de cetățeni” în regiunea transnistreană a Republicii Moldova, dând de înțeles că ar putea întreprinde anumite acțiuni. Declarațiile lui Medvedev „fac parte din retorica falsă a Kremlinului” și indică, „pe lângă un mare grad de frustrare, un lucru cert: decizia Consiliului European de a acorda statutul de stat candidat pentru Republica Moldova este o decizie corectă și reprezintă o realizare cu adevărat istorică, o reconfirmare a vocației și orientării europene ale Republicii Moldova și cetățenilor săi”, precizează Ministerul Afacerilor Externe (MAE) al României.

Mold-Street.com încearcă  să răspundă la întrebarea– De ce în Republica Moldova prețurile cresc mai repede comparativ cu alte țări? Urmare a unui exercițiu analitic, publicația a  identificat 6 factori care fac ca presiunea pe creșterea prețurilor din țara noastră să fie mai mare, decât în alte state.

1. În Moldova inflația a fost mai mare decât în statele din regiune și înainte de actualele crize.
2. Inflația importată nu este un mit – cele mai mari creșteri de prețuri vin din importuri mai scumpe
3. Un at factor care împinge inflația mai sus comparativ cu alte țări, vizează structura de consum specifică a Republicii Moldova. Avem inflație mai mare inclusiv pentru că în structura bugetului personal cheltuim de 3 ori mai mult pentru alimente decât în UE
4. Războiul din Ucraina a accelerat creșterea de prețuri, iar Moldova depinde cel mai mult de piața ucraineană și rusă din toate statele din regiune
5. Un alt factor, potrivit Mold-Street, care a accelerat inflația din acest an în Republica Moldova se referă la deciziile populiste de-a lungul anilor trecuți, manifestat atât la nivelul autorităților centrale, cât și locale, care ani în șir nu au ajustat tarifele la diferite servicii și utilități după cum o cereau costurile reale.
6. Nu în ultimul rând, inflația mai mare din Republica Moldova este condiționată și de dimensiunea mică a pieței. Având o piață de desfacere mică, corporațiile mari nu își pot genera economii la scară prin vânzări mari care să reducă costurile per unitate, motiv pentru care și prețurile plătite de consumatorii din țara noastră sunt mai mari.