Vadim Iurcenco, în vârstă de 40 de ani, ocupă din ianuarie 2022 funcția de vicepreședinte al asociației obștești conduse de Igor Dodon,

Fost ofițer al Serviciului Federal de Securitate al Rusiei (FSB), Iurii Gudilin a fost inclus de Statele Unite ale Americii, în octombrie 2022, în lista de sancțiuni privind „operațiunile de influență malignă ale Kremlinului în Moldova”. A coordonat eforturile în 2020 și 2021 pentru a influența rezultatul alegerilor din R. Moldova.

Ziarul de Gardă amintește că directorul Serviciului de Informații și Securitate (SIS) Alexandru Musteața a susținut luni, 10 iulie, un briefing de presă privind destructurarea unei „rețele de agentură implicată în acțiuni de trădare de patrie și spionaj”, membrii căreia ar fi colectat date și informații cu caracter social-politic, informații compromițătoarea în privința liderilor politici și ar fi organizat proiecte informaționale „tenebre”.

Totodată, după 24 februarie 2022, atunci când Rusia a atacat Ucraina, grupul de persoane ar fi comis „infracțiuni sub drapel străin” și ar fi recrutat cetățeni pentru a participa sau a provoca acte violente.

La același subiect Ziarul Național scrie un articol cu reacția „cinică” a Moscovei, după ce SIS a deconspirat și reținut la Chișinău liderii rețelei de spionaj coordonată de FSB-ul rusesc. Acțiunea este catalogată de Ambasada Federației Ruse la Chișinău drept o ,,campanie antirusă" pusă la cale de ,,Occidentul colectiv".

„Acuzațiile aduse Federației Ruse în destabilizarea și influențarea proceselor politice ale Rep. Moldov au devenit un fel de ,,carte de vizită” în cadrul unei campanii antiruse, coordonate de ,,Occidentul colectiv”. Cu părere de rău, constatăm că această practică a fost preluată și de partea moldoveneasca. Pentru a cât oară încercăm să accentuăm că Rusia, spre deosebire de Occident, respectă suveranitatea altor state și nu se implică în treburile lor interne”, se arată în comentariul Ambasadei Rusiei la Chișinău, stat care susține separatismul pe teritoriul R. Moldova, potrivit Ziarului Național.

Deschide.md publică un articol informativ cu lista universităților din România precum și paginile web ale instituțiilor, unde sunt invitați să aplice la studii tinerii basarabeni.

Candidații din R. Moldova, care doresc să studieze la instituțiile de învățământ superior din România - licență/masterat/doctorat – pot afla mai multe informații despre universități, facultăți, precum și metodologia de admitere, se menționează în articol.

Potrivit informațiilor publicate de Ministerul Educației al României, candidații vor putea opta pentru orice domeniu de studiu și orice instituție de învățământ superior de stat din România sau, în cazul candidaților din Republica Moldova, în cadrul extensiunilor deschise de universitățile românești la Chișinău, Cahul și Bălți.

„Pentru siguranța încadrării in termenul de depunere stabilit de instituțiile de învățământ superior, recomandăm transmiterea dosarelor de candidatură exclusiv la universități pentru a nu genera întârzieri de preluare/prelucrare a acestora, în cazul în care vor fi transmise pe alte canale”, se menționează în comunicatul Ministerului, potrivit jurnaliștilor de la Deschide.md

Europa Liberă publică un reportaj despre mii de asistenți personali care nu au primit salarii de patru luni iar restanțele ar putea fi stinse abia în septembrie.

”În ultimele patru luni, 2.800 de asistenți personali din R. Moldova nu și-au primit salariile. Ei au grijă de persoane cu dizabilități severe, de cele mai multe ori copiii sau partenerii lor, și sunt angajați cu 3.000-4.000 de lei. Autoritățile susțin că au găsit bani pentru a stinge restanțele”, se arată în artciolul Europei Libere.

Potrivit Ministerului Muncii și Protecției Sociale, pachetul minim de servicii sociale, din care face parte și asistența personală este finanțat proporțional din bugetele consiliilor raionale și municipale și din Fondul de susținere a populației. Acest fond este suplinit din taxa de portabilitate (achitată de operatorii de telefonie mobilă), taxa aeroportuară, sponsorizări și alte încasări.

Pentru că în acest fond nu s-au acumulat suficienți bani, Agenția Națională Asistență Socială nu a putut transfera autorităților locale mijloace pentru finanțarea serviciului social „Asistență personală”, fiind acumulate restanțe la plățile salariale a circa 2.800 asistenți personali, au explicat Europei Libere responsabilii de la Ministerul Muncii și Protecției Sociale.