Trimisul lui Putin la Chișinău a fost convocat la MAEIE, după ce Zaharova a îndrăznit să-i arate din deget Maiei Sandu, titrează Ziarul Național.  Ambasadorul Federației Ruse, Oleg Vasnețov, a fost convocat la Ministerul Afacerilor Externe și Integrării Europene (MAEIE), în contextul declarațiilor făcute de purtătoarea de cuvânt a ministerului rus de externe, Maria Zaharova, la adresa președintei Maia Sandu. Zaharova a criticat decizia Maiei Sandu de a promulga legea prind interzice simbolurilor agresiunii rusești în Ucraina, inclusiv panglica Sf. Gheorghe, precum și afirmația președintelui că aceste simboluri "trebuie să ajungă în coșul de gunoi al istoriei".

Și Ziarul de Gardă reține declarațiile Ministerului rus de Externe că decizia R. Moldova de a interzice panglica negru-oranj „provoacă indignare”: „Nu susținem o asemenea retorică, dar nu vom lăsa fără răspuns declarațiile făcute de autoritățile de la Chișinău”, declarații în acest sens au fost făcute de către purtătoarea de cuvânt a Ministerului rus de Externe, Maria Zaharova.

Portalul Veridica analizează „Ce înseamnă războiul din Ucraina pentru Republica Moldova: între riscul de a deveni următoarea țintă a Rusiei și șansa de a se orienta definitiv către Occident”. Invadarea Ucrainei de către Rusia a dat emoții și la Chișinău, unde s-a vorbit de riscul ca Republica Moldova să fie următoarea țintă a Moscovei, lucru sugerat și de propaganda rusă. Pe de altă parte, momentul poate fi exploatat de Republica Moldova pentru a se desprinde definitiv de Rusia și a își accelera integrarea în lumea occidentală. Războiul din Ucraina a scos la suprafață multitudinea de probleme pe care le are Republica Moldova - un stat mic care, de la proclamarea independenței în 1991, a oscilat permanent între Est și Vest. Un stat care se declară neutru din punct de vedere militar, dar care are staționate trupe ruse pe teritoriul său, în regiunea separatistă transnistreană, pe care guvernul de la Chișinău nu o controlează. În același timp, războiul a creat și o serie de oportunități pe care Chișinăul nu le-a avut până în prezent și pe care ar trebui să le valorifice pentru a-și consolida securitatea energetică, economică, informațională, cibernetică etc., scrie Veridica.

Locuitorii regiunii transnistrene, în rând după acte moldovenești. Războiul a dublat numărul cererilor – titrează portalul Zona de Securitate. Prima lună de război a schimbat comportamentul locuitorilor regiunii, care până în februarie nu se gândeau să își aducă actele la rigorile naționale. Acum, însă, rândurile la Oficiul Stării Civile din Varnița se formează începând cu orele 3-4 dimineața. Publicația precizează că Varnița este o localitate limitrofă cu teritoriul necontrolat de autoritățile de la Chișinău și totodată prima unde cea mai mare parte dintre locuitorii regiunii transnistrene pot beneficia de serviciile statului Republica Moldova: asistență medicală, servicii bancare și cel mai important, servicii de documentare și obținere a cetățeniei moldovenești. La secția civilă din localitate sunt arondați cei mai mulți locuitori ai regiunii printre care orașele Tiraspol și Tighina/Bender. Datele oferite redacției Zona de Securitate de către Agenția Servicii Publice arată că în prima lună de război doar această secție a primit 548 de solicitări din regiune, fiind urmată de secția din Ștefan Vodă și ulterior de Rezina. În comparație cu solicitările de acte din luna martie a anului trecut, diferența este dublă, scrie publicația. Angajații secției din localitate spun că din cauza creșterii interesului pentru actele moldovenești cu greu fac față fluxului de oamenii.

De cinci ori mai săracă decât Slovacia, Moldova a primit totuși mai mulți refugiați. Și atunci, de ce e pusă la colț? Și, mai ales, care sunt riscurile? De ce Ucraina cere Republicii Moldova mai mult decât aceasta poate oferi. Câteva explicații despre cum a intrat Chișinăul „în gura” guvernului Zelenski are Libertatea. Strategia Zelenski este de a cere mai mult. Declarațiile Irinei Vereșciuk se încadrează perfect în strategia Kievului de a cere o susținere maximală pentru sine (ajutoare umanitare, financiare, militare, tehnice) și sancțiuni cât mai dure pentru Rusia. Vicepremierul ucrainean a aplicat aceeași metodă ca a șefului său când a fost vorba despre Republica Moldova, fără să aibă vreo reținere. Strategia Kievului este de a cere cât mai mult pentru a obține o solidaritate internațională cât mai mare. Administrația Zelenski se bazează pe principiul: mai bine cerem mai mult ca să obținem minimul necesar. Acest stil de activitate este unul logic și justificat, luând în calcul starea complicată din Ucraina în urma agresiunii Federației Ruse. Societatea ucraineană s-a arătat iritată pe Republica Moldova, după ce în presa de la Kiev a apărut informația că Guvernul de la Chișinău a refuzat să vândă Ucrainei cele 6 avioane MIG-29, moștenite de la URSS, de care forțele armate ucrainene au nevoie. De asemenea, jurnaliștii ucraineni menționează că în martie, guvernul rus a actualizat lista oficială a „țărilor neprietenoase” împotriva cărora Moscova intenționează să ia „contramăsuri”. Lista include 48 de țări din întreaga lume, dar nu și Republica Moldova. Pe acest fond, revenind la avioane, Kievul nu a înțeles explicațiile oficialilor de la Chișinău care au argumentat că oferirea aparatelor MIG-29 ar fi o încălcare a statutului de neutralitate a Republicii Moldova. Treptat, aceste discuții s-au transferat din presa centrală ucraineană la nivelul discuțiilor politice, materializându-se în declarația vicepremierului Irina Vereșciuk. Kievul nu poate să înțeleagă că autoritățile de la Chișinău sunt între ciocan și nicovală. Primejdia cea mai mare pentru Chișinău nu este o eventuală degradare a relațiilor cu Moscova, ci pierderea controlului asupra societății, mult mai dezbinate decât cea din Ucraina. Practic, o sărăcire și mai mare, stoparea livrării gazelor și alte metode de care Rusia dispune ca presiune contra Moldovei ar aduce la putere un guvern pro Putin. Cum au mai fost în Moldova. De aceea mesajele Președinției și ale Guvernului de la Chișinău din ultima vreme au fost de coalizare și minimizare a elementelor ce dezbină. Societatea moldovenească nu este cea ucraineană.