„Am obosit de război. E periculos să ne relaxăm”, scrie într-un EDITORIAL din Ziarul de Gardă, jurnalista Alina Radu. Autoarea atenționează că „Rusia nu doarme. Și-a abandonat propriii cetățeni în glod și sărăcie și a deschis fronturi, investind în tancuri și bombe. Rusia ține, timp de 30 de ani, o ditamai armată pe teritoriul Republicii Moldova. Ține și un kuliok de politicieni obscuri, și televiziuni, ziare și armate de oameni toxici. Rusia se simte puternică doar atunci când vecinii sunt vulnerabili, săraci, manipulați și exploatați. Nu putem să doborâm Rusia, dar putem să respingem minciunile, manipulările, amenințările. Putem alege ce știri consumăm. Chiar putem”, subliniază autoarea. Totodată, în opinia jurnalistei Alina Radu de la Ziarul de Gardă, e important să nu-i lăsăm pe guvernanți să ne ducă în Rusia. „Să determinăm guvernările să mergem în continuare pe calea standardelor europene, cu servicii bune pentru cetățeni și integritate în sistemul public. Drumul spre UE va fi foarte greu de parcurs în cazul atâtor crize. Dar ele pot fi depășite doar dacă le înfruntăm. Și să nu abandonăm luptele, nu merită trăită o viață în care mereu va lupta altcineva pentru noi”, scrie Ziarul de Gardă.

Veridica scrie „Cum a intrat Chișinăul sub o umbrelă extinsă de securitate după summitul NATO de la Madrid”. Contextul regional al invaziei ruse din Ucraina a determinat inevitabil și o schimbare a Conceptului Strategic al NATO. Accentele s-au schimbat, iar Rusia a devenit, din partener strategic al NATO, o „amenințare directă” pentru securitatea statelor membre ale Alianței, cum este și pentru unii din vecinii acestora, inclusiv Republica Moldova. Astfel, aliații NATO au decis includerea Republicii Moldova în declarația finală a summitului NATO ce s-a desfășurat săptămâna trecută la Madrid. Acest lucru va schimba și abordarea NATO față de Republica Moldova, nu doar prin sprijin politic, dar și practic. La Chișinău, guvernanții încearcă deja să ia măsuri pentru a stabili o serie de legături în domeniul militar cu state occidentale. Nu se vorbește de achiziții de armament, ci doar de modernizarea celui vechi de origine sovietică. Republica Moldova are nevoie de armament în primul rând pentru a echilibra balanța de forțe din propria țara, subliniază Veridica. Pe 11% din teritoriul său, în regiunea separatistă transnistreană, se află atât o armată de ocupație – cea rusă care numără un efectiv de circa 1.700 de militari – cât și forțe paramilitare transnistrene cu efective totale de 8000 de oameni. Acestea sunt dotate cu armament superior, iar depozitul de muniții de la Cobasna le servește ca bază de aprovizionare. Pe de cealaltă parte, Armata Republicii Moldova nu dispune decât de infanterie ușoară și prost echipată. Republica Moldova nu are niciun tanc, niciun aparat de zbor de luptă și nicio navă de luptă. Cu alte cuvinte, reziliența militară a Republicii Moldova este extrem de scăzută. Mai mult, în cei de 30 de ani de existență a acestui stat, Rusia s-a îngrijit, cu concursul liderilor politici de la Chișinău, să mențină o armată slabă a Republicii Moldova”, scrie într-o analiză Veridica.

Portalul Zona de Securitate reține problemele generate de Tiraspol privind nivelul apei în Nistru. Viceprim-ministrul pentru reintegrare Oleg Serebrian a avut o întrevedere cu Reprezentantul Special al Președinției în exercițiu a OSCE pentru procesul de reglementare transnistreană Thomas Mayr-Harting, în care a punctat problemele stringente din regiune. „În timp ce partenerii ucraineni își onorează obligațiile contractuale privind controlul debitului de apa a râului, barajul hidroelectric de la Dubăsari generează unele probleme, care se răsfrâng negativ asupra nivelului apei pe cursul inferior al Nistrului,” se arată într-un comunicat publicat de Biroul Politici de Reintegrare. Un subiect cheie a fost și cel al respectării drepturilor omului. S-a discutat și faptul că Tiraspolul a renunțat la blocarea accesul fermierilor din raionul Dubăsari la terenurile agricole doar până la 31 august curent, „or, fermierii au nevoie de certitudinea accesului la pământul ce le aparține, în mod permanent și necondiționat”, subliniază autoritățile citate de Zona de Securitate.

Gazeta de Chișinău revine la tema reformei universităților. „Ideea de a reforma învățământul universitar ar putea fi un pas în direcția bună. Căci realitatea e tristă de tot: universitățile, și cele private, și cele de stat, chiar dacă nu toate au fost concepute ca atare, au devenit, cu timpul, doar niște afaceri, cu puține și marginale excepții”. În opinia autorului, „reforma universităților nu este numai binevenită, ci și stringentă. Singura problemă ar putea fi oamenii ce se vor ocupa de scurtarea mulțimii de capete pe care sistemul și le-a altoit, ca o hidră, în ultimele decenii. Vor fi oare toți acești specialiști destul de… profesioniști ca să implementeze corect și coerent o reformă atât de radicală și de sensibilă? ”- se întreabă Gazeta de Chișinău.