„În Republica Moldova nu sunt oameni cu viziuni anti-europene, sunt oameni care cred în minciuni și conspirații despre UE. Nu am întâlnit pe nimeni care să formuleze argumente serioase contra aderării la UE. Argumente care să fie raționale, bazate pe adevăr și argumente. Trebuie să îi blamăm? Nicidecum, că sunt tot cetățenii noștri!

În turul doi, fie ne mobilizăm și suntem mai mulți, fie îi lăsăm pe cei care sunt gata să vândă votul sau/și să creadă în propagandă să decidă soarta alegerilor prezidențiale. Haideți să ne mobilizăm pentru ei, ca să nu îi lăsăm să facă o prostie. Nu de alta, dar rezultatele o să ne vizeze pe toți” concluzionează Valeriu Pașa în postarea sa publicată pe Facebook. 

Fără banii murdari investiți de Rusia și gruparea Șor, alegerile din R. Moldova s-ar fi consumat din primul tur cu victoria Maiei Sandu cu 52,7%, iar referendumul pro-UE ar fi trecut cu 63,1%, scrie într-un editorial publicat de Deutsche Welle, Vitalie Călugăreanu, citându-l pe sociologul Vasile Cantarji.

Potrivit sociologului, din cauza fraudei de 20% din voturi, care sunt „la butonul lui Șor”, Moldova se află la doi pași de revenirea la „statul capturat”, capacul urmând a fi pus în 2025, la alegerile parlamentare. În condițiile unei fraude de 20%, dispar șansele ca rezultatele oricăror alegeri să fie conforme voinței poporului, susține Cantarji. Moldovenii se simt furați – europenii laudă însă Moldova că a rezistat în fața Rusiei.

În timp acela Chișinău se discută intens despre victoria amară (la limită) la referendumul constituțional pro-UE de duminică, UE și SUA salută rezultatul și felicită moldovenii pentru că au rezistat în fața schemelor murdare ale Rusiei și ale grupărilor criminale. 

„Referendumul a trecut. Ce urmează? ” este titlul unui articol explicativ publicat de Europa Liberă despre următoarele etape precum consecințele juridice, de după validarea rezultatului.

Ca urmare a referendumului, în preambulul Constituției va scrie că integrarea în Uniunea Europeană este „obiectivul strategic” al R. Moldova, iar identitatea poporului R. Moldova este „europeană”.

Preambulul servește la interpretarea tuturor legilor țării. Introducerea valorilor europene acolo înseamnă pentru autorități, indiferent de culoarea lor politică, „o obligație de a promova politici care să corespundă valorilor europene”, a explicat Europei Libere fostul președinte al Curții Constituționale, Alexandru Tănase.

Anticorupție.md scrie despre așa numita lege a „agentului străin” adoptată de Federația Rusă.

Curtea de la Strasbourg a decis ieri, 22 octombrie, că acest act legislativ a impus „restricții severe” activităților reclamanților și a constatat că desemnarea acestora ca „agenți străini” a echivalat cu „intimidare”.

Curtea a declarat că legea „agentului străin” a Rusiei încalcă Convenția Europeană a Drepturilor Omului, este „arbitrară” și utilizată într-un „mod prea larg și imprevizibil”. Aceasta după ce 107 reclamanți, inclusiv instituții de presă importante și organizații pentru drepturile omului, cum ar fi Serviciul rus al Radio Europa Liberă/Radio Svoboda și grupul Memorial pentru drepturile omului, au adus în instanță probe concludente ale abuzurilor comise de autoritățile ruse. 

Legea rusă, introdusă în 2012 și extinsă în 2022, impune organizațiilor care primesc finanțare străină să se înregistreze ca „agenți străini”, supunându-le unor cerințe drastice de raportare, auditare și etichetare.

Reclamanții au susținut că legislația face parte dintr-o campanie sistematică de înăbușire a criticilor la adresa guvernului și de a restrânge activitatea apărătorilor drepturilor și a presei independente.