În cadrul întâlnirii organizate la Teatrul muzical-dramatic ”B.P.Hasdeu” cu regizoarea Leontina Vatamanu și la care au participat actorii teatrului, profesori și studenți de la universitatea din oraș, a fost evocată personalitatea marelui poet, savant și om politic Ion Vatamanu și rolul său în Mișcarea de Eliberare Națională de la sfârșitul anilor 80 începutul anilor 90.

”Nu toate cărțile și poeziile tatei au avut același noroc ca poezia ”Ideal”, care a văzut lumina tiparului în acele vremuri complicate pentru idealurile naționale.  Altele au avut o soartă mai tragică, au fost și cărți care au fost cenzurate și au fost tăiate de pe lista editurilor, au fost interzise. Tatăl meu a suferit foarte mult. Și-a dorit foarte mult să ajungă în clipa în care să fie liber să spună ce crede și ce simte. De aceea în primele clipe ale acestui avânt ale acestei mișcări de eliberare națională, el s-a implicat. Pentru prima dată s-a implicat în viața politică. Până la acel moment a evitat orice conexiune cu politicul, nu a fost niciodată membru al partidului comunist, a evitat tot timpul, și din cauza aceasta a avut tot timpul probleme. A avut interdicții de ieșire din spațiul sovietic, nu putea să participe la conferințe de chimie în alte țări unde era invitat. A fost o persoană non-grata (în perioada sovietică n.r.)și din acest considerent probabil a fost și mai aprigă lupta lui și felul în care a perceput el această perioadă de renaștere națională și felul în care s-a implicat în acest proces.  Simțea că este de datoria unui intelectual să spună lucrurilor pe nume. Prin anii 1986-87 apăruseră deja voci care vorbeau despre limba română, despre cine suntem, ce identitate avem, puțin mai târziu a luat ființă și cenaclul ” Alexei Mateevici” iar printre aceste voci era și vocea lui Ion Vatamanu care a scris o serie de poeme patriotice, devenite hiturile acelei perioade. Lumea și acum își mai aduce aminte de ”Unire moldoveni” , ”Ce vor scriitorii”, ”Un popor de felul nostru” a menționat Leontina Vatamanu.

În cadrul întâlnirii, Leontina Vatamanu a proiectat fragmente din filmul documentar ”Dor de Ion Vatamanu” în care este prezentată în imagini de arhivă activitatea politică și lupta pe baricade a poetului pentru revenirea la adevărul istoric în stânga Prutului.

”A studiat moleculele- universurile celea ascunse, tainice și la fel de profund a pătruns și în arta poeziei. Poeziile lui sunt ca niște fântâni în care te reflecți, dar sunt foarte, foarte adânci și pline de imagini și de sensuri. Ori de câte ori le recitesc găsesc alte și alte gânduri, alte nuanțe… Mă fascinează această putere al lui și acest talent inepuizabil” 

După 33 de ani în care a activat în domeniul chimiei, Ion Vatamanu a obținut cinci brevete de invenție, a scris peste 150 de articole științifice publicate în tot spațiul sovietic, a editat 26 de cărți de poezie.

”Era un om foarte principial, care mereu căuta dreptatea. Făcea lucrurile fundamental pentru că a făcut și în chimie și în poezie lucrurile în mod serios, și a vrut și o țară sănătoasă. S-a dus mult prea devreme, la 56 de ani, și probabil pentru că a ars așa intens, și s-a consumat în lupte politice”

Născut la 1 mai 1937, în comuna Costiceni, județul Hotin (azi raionul Noua Suliță, regiunea Cernăuți), și decedat la 9 august 1993, Ion Vatamanu a fost un militant remarcabil pentru emanciparea națională a românilor basarabeni, dar și a celor bucovineni.
Poet, publicist, savant-chimist, Ion Vatamanu a fost unul din liderii Mișcării de Eliberarea Națională a românilor basarabeni la sfârșitul anilor 80.

Între 1989 și 1991, împreună cu poeta Leonida Lari,  Ion Vatamanu asigură apariția în Basarabia a publicației „Glasul”, primul ziar tipărit în grafie latină din perioada postbelică. A fost deputat în primul Parlament al Republicii Moldova și desemnat președinte al Comisiei Parlamentare pentru Cultură și Culte. Este semnatar al declarației de Independență.

Leontina Vatamanu este fiica cea mai mică a regretatului poet, savant și om politic Ion Vatamanu. Mama ei, Elena Vatamanu, cunoscută traducătoare, este fiica scriitorului basarabean Mihail Curecheru, deportat în Siberia și decedat, în 1943, într-un lagăr din Taișet. Leontina este absolventă a Facultății de Scenaristică și Critică de Film a Academiei de Teatru și Film din București (1995). Împreună cu soțul ei, producătorul Virgiliu Mărgineanu, sunt fondatorii Festivalului Internațional de Film Documentar „Cronograf“, singurul festival internațional de documentare din R. Moldova. Leontina Vatamanu este autoarea a peste 15 documentare cu tematică patriotică, printre care „Te iubesc Ion și Doina“, „Dor de Ion Vatamanu“, „Satul din oglindă“, „SĂRMAna de pe Prut“. Este laureată a mai multor festivaluri internaționale de filme documentare.

Următoarea întâlnire în cadrul caravanei Radio România Chișinău ”1918-când toți românii au zis Da!” va avea loc la 17 octombrie la Drochia.

Conferințele susținute de istorici în cadrul Caravanei ””1918-când toți românii au zis Da!” pot fi ascultate pe frecvențele Radio Chișinău duminică, începând cu ora 11. 00.