Pentru a înțelege această țară, pentru a fi într-un gând cu acest popor, privește-i cu atenție cicatricele istoriei. Să nu credeți neapărat că urmează o prelegere cu tentă academică, din contra, mai degrabă o viziune subiectivă, vorba unui poet „Nu sunt obiect să fiu obiectiv, sunt un subiect, deci pot fi subiectiv”.

Mă gândesc la cetățenii acestei țări întotdeauna în formula unei probabilități de reușită a dezideratului pe care l-au setat părinții noștri când au format statul modern Republica Moldova la 27 august 1991. Multă apă s-a scurs de la acelea evenimente cu adevărat remarcabile, problemele esențiale ale statului au rămas aceleași și s-au nuanțat treptat: conflictul transnistrean, negocierile asupra căruia stagnează inclusiv în formatul de negocieri 5+2, economia neperformantă care a măturat peste un milion de cetățeni peste hotare, sistemul de justiție care cu adevărat întruchipează o doamnă cu bandaj la ochi, opțiunea geopolitică între vestul necunoscut și estul prea bine cunoscut, care fărâmițează și mai mult echilibrul de vitrină al clasei politice de la Chișinău, toate împreună sub presiunea publică a unui pesimism național și sloganul „Moldova – stat eșuat”. Fără intenția de a oferi o apreciere clasei politice, care și așa plonjează în sondajele de opinie, vreau să concentrez atenția ta asupra unei întrebări pe care am primito de la un jurnalist autohton:

Cum să nu te dezamăgești în țara, în care trăiești?   O întrebare foarte bună! în contextul enumerat mai sus, mai adăugăm câteva lexeme esențiale „Cum să nu te dezamăgești în țara, în care trăiești și în 2014?” totuși e nevoie să facem o distincție între o țară binecuvântată cu climă blândă, prielnică agriculturii, oameni muncitori, peisaje de invidiat și cu un patrimoniu istoric destoinic și un stat neperformant care nu a reușit să valorifice potențialul țării, ceea ce deseori uităm este că statul implică direct participarea noastră, în calitate de membri a societății care îl formează. Energia schimbărilor e un concept supraapreciat. Ea nu apare de nicăieri, ci se creează prin interacțiunea activă dintre oameni. Atunci când construiești relațiile umane, când discuți și participi, are loc un schimb de idei și inovații, cu alte cuvinte, deprindem capacitatea de a învăța de la ceilalți și să o multiplicăm la nivel național.

Constat cu certitudine că în agenda publică intențiile guvernării sunt firești – construcția proiectului de succes al Repuublicii Moldova cu perspectivă europeană, echipa este cât se poate de potrivită, pentru prima dată în istoria modernă a Republicii Moldova, Guvernul și Parlamentul este condus de exponenți ai serviciului diplomatic, iar instituția prezidențială are în frunte un președinte fără carnet de partid, ales prin consens parlamentar. De ce consider această realitate o veste bună? Pentru că diplomația presupune un atașament valoric asupra reprezentării statului tău, gândirea la rece și pragmatism calculat, precum și utilizarea contactelor din întreaga lume pentru beneficiile externe ale statului, fapt confirmat în anii precedenți prin înaltele vizite ale liderilor de la Washington și capitalele europene în țara noastră. Deseori însă „Socoteala de acasă, nu este potrivită cu cea din târg”, mătușa Ileana din oricare localitate rurală nu este informată ca și un analist politic care sclipește pe ecranele TV, răsună pe undele herțiene la radio sau este încondeiat în cotidienele naționale, această discrepanță informațională generează apariția multor mituri vizavi de intențiile euro optimiștilor moldoveni, iar guvernul, care are și misiunea de a fi un bun comunicator, pierde teren față de zvonurile de cartier. Astfel în 2014, un an electoral, prevăd o comunicare intensivă cu cetățeanul Republicii Moldova, alaiul politic cu siguranță nu va ezita să viziteze fiecare gospodărie indiferent de zona geografică. „Să-i faceți pe țărani un popor european” – cerea Ion Luca Caragiale acu’ două secole, actuală dorință, nu-i așa?  Ce este Moldova? E vocea și voința cetățenilor. Hai să ne gândim, că dacă ne-am născut aici, înseamnă că noi am ales această țară și suntem sinonim cu acest stat. Iar când vom muri, să știm că am făcut totul, ca Moldova să devină prosperă și extraordinară pe harta Europei. Și, cu siguranță, așa va fi. Pentru blogul radiofonic la Radio Chișinău, Daniel Vodă.