Ziua Universală a Iei, sărbătorită în 24 iunie. Cum s-a ajuns la celebrarea internațională a cămășii tradiționale românești

  • 24 Iunie 09:00
Ziua Universală a Iei, sărbătorită în 24 iunie. Cum s-a ajuns la celebrarea internațională a cămășii tradiționale românești

Ziua Universală a Iei (Ziua Iei) este sărbătorită, în fiecare an, la data de 24 iunie. În 2012, comunitatea online „La Blouse Roumaine”, fondată de Andreea Tănăsescu, a propus ca data de 24 iunie, când are loc sărbătoarea Nașterii Sfântului Ioan Botezătorul și cea străveche a Sânzienelor și Drăgaicei, să devină o zi dedicată iei și să fie cunoscută drept Ziua Universală a Iei. În iunie 2013, a avut loc prima ediție cu tema „Sânzienele îmbracă Planeta în IE”, care a declanșat o adevărată mișcare culturală și a readus în actualitate cămașa și portul tradițional românesc, relatează Agerpres.

Cea de-a zecea ediție a Zilei Universale a Iei, sărbătorită în 2022, a avut tema „Apreciere și Recunoaștere”, fiind dedicată unui amplu proiect educațional, cât și tuturor celor care au contribuit încă de la început la succesul acestei mișcări culturale unice, potrivit paginii de facebook a comunității „La Blouse Roumaine”, scrie G4Media.

Ziua Universală a Iei a fost recunoscută pentru prima dată în lume, în 2015, prin Proclamația emisă de către primarul capitalei americane Washington D.C, Muriel Bowser, la inițiativa lui Bogdan Banu, fondatorul organizației Romanians of D.C, cu sprijinul comunității românești și al Ambasadei României în Statele Unite ale Americii. Din 2016, manifestarea este susținută de către Asociația „La blouse roumaine – IA”, fondată pentru a sprijini eforturile comunității de a promova și proteja ia și valorile culturale românești și universale.

Ziua Universală a Iei este sărbătorită, în prezent, în peste 50 de țări și 300 de localități, de pe șase continente. Manifestarea a intrat în programul anual al muzeelor și instituțiilor culturale din țară și străinătate, fiind marcată atât de ambasadele României, cât și de misiunile diplomatice în România.

Un proiect de Lege privind declararea zilei de 24 iunie „Ziua Iei” a fost depus la Parlament, în 2021, de către mai mulți senatori și deputați. Senatul a adoptat proiectul de lege la 27 septembrie 2021 iar plenul Camerei Deputaților la 31 mai 2022. La 21 iunie 2022, președintele Klaus Iohannis a semnat Decretul nr. 905/2022 privind promulgarea Legii pentru instituirea zilei de 24 iunie ca „Ziua Iei”, care a devenit Legea nr. 184/2022, conform site-ului https://www.cdep.ro/.

Ia sau cămașa cu altiță a reprezentat întotdeauna piesa principală a portului femeiesc tradițional românesc, care prin ornamentică, prin calitatea materialelor și a execuției, punea în evidență statutul social, economic și civil, dar și personalitatea purtătoarei, notează site-ul www.muzeul-etnografic.ro. Cămașa cu altiță este cunoscută la nivel local/regional cu denumirile: ciupag (Oltenia, Muntenia, Transilvania), ie cu umăraș (sudul Transilvaniei), ie fetească (Transilvania), spăcel (Arad), cămașă zoroclie (Telorman), mânecar (Loviște, Vâlcea), cămașă răsucită (Vrancea), cămeșă cu lăncez (Neamț, Suceava), precizează site-ul https://patrimoniu.ro/.

Vechea formă a cămășii femeiești tradiționale era cămașa lungă, cămașa „pe de-a întregul”. În timp, partea de sus a cămășii s-a desprins de poale, separându-se cămașa scurtă (numită cel mai adesea cu termenul „ie”, derivat din latinescul „tunicae lineae” – tunică subțire purtată pe piele) de poalele care se încrețeau în jurul taliei sau erau cusute de partea de sus a cămășii. Se remarcă păstrarea cămășii lungi în spațiul dunărean și predilecția pentru separarea ei în două părți (ie și poale) în Transilvania, Banat și Moldova. Denumirea de cămașă cu altiță apare ca urmare a diferențierii pe criterii tehnice și de ornamentare a cămășilor. Altița este acea bucată de pânză dreptunghiulară, plasată pe umăr, care face parte din structura cămășii, ce unește stanul din față (pieptul cămășii) cu cel din spate, fiind folosită ca element de lărgire a cămășii. Cămașa femeiască era adaptată perfect mișcării corpului, iar altița a apărut ca răspuns la necesitatea mișcării în voie a brațului. Inițial altița era mică (cât să cuprindă umărul), iar mâneca se prindea de ea prin încrețire și era mai largă. Odată cu trecerea timpului altița a crescut în dimensiuni, devenind egală cu lărgimea mânecii, prinzându-se întinsă de mânecă, nemaifiind încrețită. Altița, la cămășile vechi, înainte de a fi spălate, se putea desprinde pentru a nu fi supusă uzurii, notează site-ul https://patrimoniu.ro/.

Inițial, cămașa era croită din pânză de cânepă țesută în casă, la război, apoi, cu trecerea timpului a început să fie făcută din pânză de in și borangic – pentru cele de sărbătoare, de in și cânepă cu urzeală de bumbac, din bumbac – pentru cele de zi cu zi, și se distingea, în funcție de regiune, atât prin motive, cât și prin tehnicile de decorare, transmise de la o generație la alta, fapt care a conservat tradiția, bunul gust și unicitatea. Culorile folosite la cusut erau în două – trei nuanțe cromatice, de regulă, dar erau ii cusute în întregime cu fir negru (Mărginimea Sibiului). La acestea se adăugau, după specificul zonelor, culori pastelate, fire metalice, flori, fluturi și mărgele. În componența motivelor folosite la decorarea iilor intrau floarea, figurile abstracte (geometrice), animalele, elementele cosmice, toate redate în forme stilizate. Brodate pe față, spate sau mâneci, aceste simboluri protejau persoana care urma să poarte acea ie, ținând răul și ghinionul departe. Iile cusute arătau, totodată, statutul femeii. Astfel, cele căsătorite și cele în vârstă purtau modele de croială modeste și culori mai temperate. Cele tinere își coseau iile în culori vii pentru a atrage pețitori. Erau cusute ii pentru ceremonia nunții sau pentru zilele de sărbătoare, bogat împodobite, altele pentru horă, iar altele, cele mai simple, se regăseau în vestimentația zilnică.

Un promotor consecvent al costumului popular femeiesc a fost Casa Regală a României. Regina Elisabeta (1843-1916) a îmbrăcat costumul popular, încă din 1885, cu precădere pe cel din Argeș și Muscel, la diverse evenimente, apreciindu-i bogăția și rafinamentul broderiilor, eleganța și prețiozitatea materialelor. Regina Maria (1875-1938) a adoptat, la rândul său, costumul popular ca ținută oficială la diverse recepții și evenimente naționale, exemplul său fiind urmat și de doamnele înaltei societăți românești.

Cunoscute în întreaga lume, picturile „La blouse roumaine”, ce au în centrul lor cămașa românească cu altiță, poartă semnătura lui Henry Matisse, unul dintre cei mai mari pictori ai secolului al XX-lea. La rândul lor, pictorii români precum Constantin Daniel Rosenthal, cunoscut pentru tabloul „România revoluționară”, în care Maria Rosetti este redată purtând ie și năframă, dar și Carol Pop de Szathmári, Camil Ressu, Ion Theodorescu-Sion, Francisc Șirato, Nicolae Tonitza, Nicolae Grigorescu, Dumitru Ghiață ș.a. au înfățișat atât ia cât și costumul tradițional femeiesc în picturile lor.

Comitetul Interguvernamental al UNESCO pentru Salvgardarea Patrimoniului Cultural Imaterial a aprobat, la 1 decembrie 2022, înscrierea în Lista Reprezentativă a Patrimoniului Cultural Imaterial al Umanității a elementelor „Artei cămășii cu altiță – element de identitate culturală în România și Republica Moldova”, menționează site-ul https://www.mae.ro/.

Tags

Alte Noutati

LIVE: Cadre sonore cu Andrei Mîțu
Meteo Chișinău
27,24
Cer senin
Umiditate:65 %
Vint:2,57 m/s
Mon
23
Tue
27
Wed
26
Thu
23
Fri
21
Arhivă Radio Chișinău