Cei mai mulți refugiați veniți în Republica Moldova sunt din Siria și din Ucraina. Mohamad Akrah a și-a petrecut anii de studenție în Republica Moldova, după care s-a întors în țara sa de baștină, Siria. În 2012, din cauza războiului, a decis să revină în Republica Moldova și de atunci este refugiat. Comunică ușor în limba română și locuiește la Călărași cu familia pe care și-a întemeiat-o aici.

„Eu nu doresc la nimeni să simtă așa ceva, cândva, că e foarte greu. Dar vreau să mulțumesc Moldovei că ne-a primit, noi ne simțim ca acasă. Nu alegă să fii a aș, eu nu am plecat pentru că eu am vrut”, spune el.

Natalia Baziva s-a refugiat la Chișinău, împreună cu fiica sa, imediat ce au început acțiunile militare din Donețk, Ucraina. Ea spune că deși îi este dor de familie și prieteni, este mai sigur pentru ea și fiica ei să locuiască aici.

„Peste tot se împușca, proiectilele zburau pe alături. Școala nu funcționa. Copiii stăteau acasă. Care școală? Dacă în școala noastră au nimerit două proiectile”, povestește femeia.

Pentru a primi statut de refugiat, solicitanții trebuie să dovedească faptul că viața și sănătatea lor este pusă în pericol în țara lor de origine. Procedura durează aproximativ jumătate de an, apoi, încă jumătate de an refugiații beneficiază de sprijin din partea statului pentru a se putea integra, inclusiv, de o alocație lunară de aproximativ 700 de lei, a precizat Iulian Popov, șef de direcție în cadrul Biroului de Migrație și Azil.

„Ei sunt direcționați la cursuri de limbă de stat care sunt gratuite, la cursuri de acomodare socio-culturală, care la fel sunt gratuite. Sunt ajutați în căutarea unui loc de muncă și dacă nu își pot permite un loc de trai, pot solicita cazarea în Centrul de cazare, care la fel este gratuit”, a precizat oficialul.

Cele mai multe provocări pe care le întâmpină refugiații în Republica Moldova sunt legate de găsirea unui loc de trai și a unui loc de muncă, a remarcat Sergiu Găină, Consilier Juridic în cadrul Agenției ONU pentru refugiați.

„Nu vedem deficiențe majore, sistemice, în integrarea refugiaților. Evident, există există multe provocări în domeniul angajării în câmpul muncii. Și găsirea unui loc de trai este o provocare pentru refugiați”, afirmă el.

La sfârșitul anului 2016 în toată lumea erau 65,6 milioane de persoane strămutate, cu 300 de mii mai multe decât în anul precedent. Conflictul din Siria produce în continuare cel mai mare număr de refugiați, dar anul trecut un număr impunător de refugiați au provenit din Sudanul de Sud.