Sărbătoarea este strâns legată de procesele de renaștere națională din Republica Moldova de la sfârșitul anilor 80 ai secolului trecut.

Primele drepturi cerute de basarabeni la mitingurile din perioada Perestroikăi gorbacioviste  au fost declararea limbii române drept limbă de stat și revenirea la alfabetul latin.

Manifestațiile de stradă în favoarea acestor deziderate iau amploare, iar pe 27 august 1989 la Chișinău are loc prima Mare Adunare Națională  la care au participat, potrivit diferitor date, între 150 și 750 de mii de oameni care cer Sovietului Suprem, cum se numea atunci Parlamentul, să legifereze româna ca limbă de stat și trecerea la grafia latină.

Pe 31 august 1989, în urma unor discuții aprinse, Legislativul reușește să voteze legile despre limba de stat și alfabetul latin. Limbii ruse îi revenea doar statutul de ”limbă de comunicare între națiunile din URSS”.

Începând cu 1990, 31 august a fost declarată sărbătoare a Limbii Române și marcată în fiecare an în Republica Moldova, cu mai mult sau mai puțin fast, în funcție de opțiunile geopolitice ale partidelor care s-au aflat la guvernare de-a lungul celor 24 de ani de independență.