La data de 2 februarie 2015, scriitorul Laurian Stănchescu, președintele Fundației Ideea Contemporană, a solicitat oamenilor politici, printr-o scrisoare publică adresată președintelui Klaus Iohannis, Puterii și Opoziției, să declare "Ziua Națională Constantin Brâncuși", pe data de 19 februarie: "Vă cer în numele memoriei lui Constantin Brâncuși să declarați ziua de 19 februarie "Ziua Națională Constantin Brâncuși".''

Propunerea legislativă privind instituirea acestei zile a fost inițiată de mai mulți parlamentari PSD, PC, UNPR, PNL, PP-DD și independenți. În expunerea de motive, inițiatorii susțineau că declararea datei de 19 februarie drept "Ziua Brâncuși" - sărbătoare națională legală lucrătoare ar reprezenta "o reparație morală față de refuzul și umilirea sculptorului de către statul român atunci când a vrut să doneze toată opera sa poporului nostru". "Constantin Brâncuși ne-a dus în universalitatea lumii făcând din națiunea română o mitologie. Drept urmare, este datoria noastră pentru a nu fi mai prejos de omagiul pe care îl aduce lumea contemporană lui Brâncuși să declarăm ziua lui de naștere sărbătoare națională. (...) Această inițiativă onorează spiritul nostru și în același timp arată dragostea și recunoștința noastră față de valoarea lui Brâncuși".

Propunerea legislativă a fost respinsă de Plenul Senatului, în calitate de primă Cameră sesizată, la data de 16 iunie 2015, după ce Comisia pentru cultură dăduse un raport de respingere, motivând că "a institui prin lege o nouă sărbătoare națională, în condițiile în care există deja o Zi a Culturii Naționale în cadrul căreia pot fi omagiate toate personalitățile culturii române, ar putea duce lucrurile în derizoriu".

Foto: (c) CRISTIAN NISTOR / AGERPRES /FOTO - Coloana Infinitului din Târgu Jiu, 14 august 2014

Proiectul legislativ a fost însă adoptat de Camera Deputaților, în calitate de for decizional, la data de 4 noiembrie 2015, iar președintele Klaus Iohannis a promulgat, la 27 noiembrie 2015, legea prin care data de 19 februarie este declarată Ziua Brâncuși ca sărbătoare națională. Potrivit legii, autoritățile administrației publice centrale și locale pot organiza sau sprijini logistic și material manifestări cultural-artistice dedicate acestei zile.

***

Constantin Brâncuși, unul dintre cei mai mari sculptori ai secolului XX, s-a născut la 19 februarie/2 martie 1876, la Hobița, județul Gorj. A urmat Școala de Arte și Meserii din Craiova, între anii 1894-1898, perioadă în care a fost și cântăreț la Biserica Madona Dudu. În vacanța de vară a anului 1897, a călătorit la Viena, unde a lucrat în secția de finisare artistică a unei fabrici de mobilă. La întoarcerea în Craiova, a modelat bustul lui Gheorghe Chițu, fondatorul școlii, pe care l-a expus, la 18 octombrie 1898, la Expoziția regională de la Craiova. S-a mutat apoi la București, unde a absolvit Școala de Belle-Arte, în 1902. În timpul studenției, a realizat lucrările ''Bustul lui Vitellius'', ''Capul lui Laocoon'', ''Studiu'', apoi, prin mijlocirea doctorului Dimitrie Gerota, realizează ''Ecorșeu'', un studiu pentru reprezentarea corpului omenesc, și bustul medicului Carol Davila, care avea să fie așezat în curtea Spitalului Militar Central din București, în 1912, reprezentând singurul monument public al lui Brâncuși din București, potrivit site-ului centrulbrancusi.ro.

Foto: (c) CONSTANTIN DUMA / AGERPRES/FOTO - Bustul sculptorului Constantin Brâncuși, în fața Facultății de Arte Plastice din Timișoara; 20 iunie 2012

În 1904, a plecat pe jos spre Paris, cu popasuri la Budapesta și Viena. S-a stabilit o vreme la Munchen. În 1905, a luat concursul de admitere la École Nationale Supérieure des Beaux-Arts din Paris, lucrând în atelierul lui Antonin Mercié. A făcut parte din "Cercle des étudiants roumains", alături de George Enescu, Traian Vuia, Aurel Vlaicu, Henri Coandă, C. Levaditi, Duiliu Marcu, Ion Pillat, Ștefan Popescu, Theodorescu-Sion, Camil Ressu și alții. În luna ianuarie a anului 1907, a fost angajat de Rodin ca practician, dar nu rămâne aici mult timp, convins fiind că ''La umbra marilor copaci nu crește nimic'' (''Rien ne pousse a l'ombre des grands arbres''). Părăsește atelierul acestuia și închiriază un spațiu pe strada Montparnasse, unde își amenajează atelierul și realizează prima lucrare, intitulată "Sărutul". Urmează "Rugăciunea", ''Copil dormind'', ''Somnul'', ''Bustul pictorului Nicolae Dărăscu'', "Pasărea Măiastră", "Muza adormită", "Domnișoara Pogany", "Fântâna lui Narcis", "Primul țipăt" și "Doi pinguini".

Anul 1915 a marcat o premieră în cariera lui Brâncuși, primele lucrări în lemn: "Cariatide", "Fiul risipitor". În 1916, a realizat prima "Coloană a Sărutului", folosită apoi ca motiv sculptural pe stâlpii "Porții Sărutului", aceasta din urmă fiind definitivată în 1940 și amplasată în parcul central din Târgu Jiu. În 1919, a apărut, la Paris, volumul "La Roumanie en Images", cuprinzând cinci reproduceri după lucrările sale. Brâncuși începe să-și expună lucrările în cele mai celebre galerii de artă din Franța, Anglia, Elveția, Olanda și America, fiind elogiat în numeroase publicații din întreaga lume. În 1931, a fost decorat, la propunerea lui Nicolae Iorga, cu Ordinul "Meritul cultural pentru artă plastică". Până în 1940, activitatea creatoare a lui Brâncuși s-a desfășurat în toată măreția ei, din această perioadă datând operele din ciclul ''Pasărea în văzduh'', ciclul ''Ovoidului'', precum și sculpturile în lemn. La 11 februarie 1935, Constantin Brâncuși a acceptat propunerea Ligii naționale a femeilor din județul Gorj, prezidată de Areția G. Tătărăscu, de a înălța, la Târgu Jiu, o "Coloană" în cinstea eroilor căzuți în războiul mondial. Astfel, în 1938, finalizează ansamblul artistic din Târgu Jiu, alcătuit din "Masa Tăcerii", "Scaunele", "Poarta Sărutului" și "Coloana Infinitului", închinat eroilor români care, la 14 octombrie 1916, au căzut în bătălia de la Jiu împotriva nemților.

Foto: (c) LUCIAN TUDOSE / AGERPRES FOTO ARHIVA - Pasăre în văzduh, operă a sculptorului Constantin Brâncuși; New York, 9 noiembrie 1995

Constantin Brâncuși a murit la 16 martie 1957, fiind înmormântat în cimitirul Montparnasse din Paris. În România, în epoca socialistă, Brâncuși a fost contestat, fiind considerat "un reprezentant al burgheziei decadente". Sculptorul român a dorit să lase moștenire României toate lucrările sale nevândute și uneltele, dar autoritățile acelor vremuri au refuzat. Abia în 1964, Brâncuși a fost ''redescoperit'' în țara natală, iar ansamblul monumental de la Târgu-Jiu a putut fi restaurat, după ce fusese abandonat și aproape dărâmat. La aniversarea a 125 de ani de la nașterea sa, anul 2001 a fost declarat, prin hotărâre a Guvernului României, Anul Brâncuși, sărbătorit și în cadrul UNESCO.

În opera sa, Brâncuși a exprimat viziunea țăranului român asupra lumii înconjurătoare, renunțând la elementele secundare prezente până atunci în sculpturi, în favoarea evidențierii esenței lucrurilor. Sursa principală de inspirație a artistului o reprezintă arta populară românească, el reușind să îmbine simplitatea acesteia cu rafinamentul avangardei pariziene. Personalitate marcantă în mișcarea artistică modernă, Constantin Brâncuși a acordat o importanță deosebită luminii și spațiului, acestea devenind trăsături caracteristice ale lucrărilor sale. Referindu-se la propriile sale opere de artă, artistul însuși spunea: "Eu am vrut să înalț totul dincolo de pământ. Eu am făcut piatra să cânte pentru Omenire. Sculpturile mele sunt chiar și pentru cei orbi. Ceea ce vă dăruiesc eu este bucurie curată.", notează site-ul crestinortodox.ro.

Sursa:Agerpres