Zilele Europei| Ambasador: „Nu înseamnă că vor veni străinii și în locul nostru vor construi autostrăzi, drumuri, școli. Nu așa funcționează UE. UE îți poate da sfaturi, îți oferă ajutor financiar, dar tu însuți trebuie să faci tot de ce ai nevoie acasă”

  • 30 Mai 10:15
0%
00:00:00
00:00:00

Calea europeană a Poloniei a fost una firească, pentru că țara a făcut parte dintotdeauna din acest spațiu. Astfel că aderarea la Uniunea Europeană, la 1 mai 2004, nu a fost o schimbare, ci o confirmare a unei căi firești de dezvoltare a unui popor, spune ambasadorul Poloniei în Republica Moldova, Bartolomej Zdaniuk. Într-un interviu pentru Radio Chișinău, diplomatul vorbește și despre rezistența polonezilor în perioada comunistă și spune de ce comuniștii nu au reușit să schimbe modul de gândire al polonezilor. Cu referire la investițiile poloneze și respectiv europene în Republica Moldova, ambasadorul afirmă că integrarea europeană nu înseamnă că cineva din Europa va veni să modernizeze societatea, pentru că acest lucru o pot face doar cetățenii Republicii Moldova, având sprijinul UE. Într-o altă ordine de idei, diplomatul a povestit că a început să învețe limba română acum 20 de ani, iar apoi și-a scris și teza de doctor despre sistemele politice din Republica Moldova. Ascultați un interviu realizat de Cristina Popușoi în cadrul Zilelor Europei, la Radio Chișinău.

Domnule ambasador, bun venit la Radio Chișinău. O să le reamintesc radioascultătorilor noștri că în luna mai, emisiunile noastre sunt dedicate Zilelor Europei. Și în acest context, Excelență, am să vă întreb ce înseamnă Europa pentru polonezi?

Europa este casa noastră. Este spațiul firesc din care noi facem parte și facem parte încă din secolul X. Deci, de peste o mie de ani. Atunci noi am aderat la Europa și de atunci facem parte din Europa, în sensul civilizației, tradiției, identității. Noi suntem europeni și cu acest lucru ne mândrim. Noi facem parte din acest spațiu.

Care sunt avantajele aderării la Uniunea Europeană pe care le-au resimțit polonezii în timp? Iată că se fac 17 ani de când Polonia a aderat la blocul comunitar la 1 mai 2004, la cea mai mare extindere a Uniunii Europene.

Cu o dorință puternică, în 2004 Polonia a aderat la Uniunea Europeană. A fost și un referendum în care mai mult de trei sferturi din populație, peste 80 la sută, au votat pentru aderare. Chiar și astăzi, dacă ar fi avut loc un referendum, sunt convins că majoritatea covârșitoare a oamenilor ar fi votat ca să facem parte în continuare din UE. Ideea este că suntem un element de nedepășit al Europei, ca alte state, alte popoare. Aderarea la Uniunea Europeană, la 1 mai 2004, nu a fost o schimbare, ci o confirmare a unei căi firești de dezvoltare a unui popor de mai mult decât zece secole. Nu a fost o aderare ca atare, ci a fost o întoarcere acasă, după o perioadă de jumătate de secol, în care din cauza diferitor ocupanți nu a fost posibil pentru noi să facem parte din făgașul clasic în care s-a dezvoltat Europa în perioada respectivă. După o jumătate de secol în care am fost rupți de Europa, care ne-a fost baștina de la bun început, ne-am întors. A fost o întoarcere, o restabilire a mersului firesc a lucrurilor. Noi așa percepem această situație și nu că am devenit europeni abia la 1 mai 2004. De aceea atunci, când vorbim despre perspectiva europeană a Republicii Moldova și spunem că Republica Moldova este un stat european, noi considerăm că este un stat care face parte din Europa, doar că acest lucru trebuie și concretizat printr-o mai mare apropiere de UE și de ce nu, de o aderare în viitor.

Domnule ambasador, aș vrea să ne referim un pic și la trecut. Polonia a avut o istorie dureroasă. ... Cum au rezistat polonezii și cum au reușit să-și păstreze verticalitatea?

Suntem o țară cu o istorie de peste un mileniu și am avut o existență statală continuă până la sfârșitul secolului XVIII. Atunci am fost ocupați de vecinii noștri: Prusia, Austria și Rusia și statalitatea noastră a dispărut pentru peste 100 de ani. Secolul XIX este unul foarte important pentru identitatea polonezilor, pentru că noi am avut de ales: fie ne topim în alte focare civilizaționale, fie rămânem cine suntem. Dar dacă rămânem cine suntem, trebuie să facem eforturi pentru a defini cine suntem și aici vine rolul intelectualilor romantici. Datorită lor ne-am consolidat ca națiune, nu a reușit inamicul să distrugă dorința noastră de a fi liberi, de a fi independenți, de a păstra identitatea noastră. Și încă în secolul XIX-lea am înțeles că pentru a fi liberi, trebuie să fim liberi mai întâi în inimile noastre, în spațiul nostru intern, acolo este locul în care inamicul nostru nu poate să acceadă (…). Apoi cel de-al doilea război mondial a fost un dezastru imens pentru Polonia. Din 35 de milioane de locuitori, am pierdut 6 milioane, în procentaj a fost rata de pierdere cea mai mare din toate popoarele Europei. Din păcate, după război cei care au venit să ne elibereze nu s-au întors acasă, au uitat să ne lase să ne dezvoltăm cum am vrut noi. După război, a continuat politica de anihilare a elitei poloneze și a modului de gândire, și cu toate acestea autoritățile comuniste nu au reușit să schimbe modul de gândire al oamenilor. Am impresia că Stalin a reușit ceva mai mult în spațiul sovietic și în diferite republici. La noi nu au reușit comuniștii fiindcă identitatea noastră era prea puternică. Am fost singura țară unde nici nu au reușit să facă colectivizarea și nici nu au reușit să nimicească biserica și din biserică a venit reînnoirea.

Vorbind despre relațiile bilaterale, aș vrea să ne referim în special la investițiile poloneze. Polonia a investit în diverse domenii în Republica Moldova. Am putea aminti aici doar câteva: agricultura, dar și infrastructură, s-au renovat unele instituții preșcolare. Este mulțumită Polonia de felul în care sunt materializate aici investițiile sale?

În primul rând, facem diferența între două lucruri: investiții propriu-zise adică întreprinderile poloneze care vin cu investiții directe în Republica Moldova, dar există și diferite proiecte de dezvoltare.

În primul caz, avem două întreprinderi poloneze de dimensiuni mari sau medii cel puțin care au investit în Republica Moldova în sensul clasic. În primul rând trebuie să menționăm o investiție în industria zahărului într-un combinat din nordul Republicii Moldova, un combinat din perioada sovietică, un combinat care a fost închis, iar odată cu investițiile noastre oamenii au putut să-și găsească locuri de muncă. Proiectele de dezvoltare sunt legate de implementarea programului european „Leader” care este destinat zonelor rurale. Într-adevăr, au venit multe investiții în zonele rurale, fiindcă și experiența noastră arată că autoritățile publice locale au un impact foarte mare asupra nivelului de trai. Un alt flux de fonduri a venit pentru revitalizarea urbană. Sunt și diferite proiecte destinate școlilor, centrelor medicale, spitalelor, instituțiilor de cultură, s-au construit rețele de apă. M-ați întrebat dacă suntem mulțumiți. Da, în sensul că noi ne atingem scopul principal. Scopul principal nu e de a fi un fel de Moș Crăciun, care vine cu cadouri și le face plăcere oamenilor. Sigur că e foarte simpatic să vorbim cu aceste persoane și să le auzim cuvintele de mulțumire, pentru că datorită proiectelor noastre a fost posibilă realizarea unor visuri. Da, bravo! Dar poate ce este și mai frumos este faptul că datorită contribuției noastre și noi construim țara, și noi îmbunătățim modul de funcționare al societății. Cu toate aceste instrumente, noi ajutăm la dezvoltarea capacităților statului. Aceasta este integrarea europeană, de fapt. Asta nu înseamnă că vor veni străinii și în locul nostru vor construi autostrăzi, drumuri, căi ferate, școli, iar noi vom rămâne acasă sau poate vom veni cu un scaun, ca niște spectatori și vom observa cum alții ne fac cadouri și noi apoi vom folosi aceste cadouri. Nu așa funcționează Uniunea Europeană. UE îți poate da sfaturi, îți oferă ajutor financiar, dar tu însuți trebuie să faci tot de ce ai nevoie acasă. Scopul este ca Republica Moldova să fie un stat care este gestionat bine, un stat care funcționează, care știe să se ocupe și să răspundă la nevoile oamenilor. Nu va veni cineva din străinătate și să guverneze în locul oamenilor din Republica Moldova.

Într-o altă ordine de idei, domnule ambasador Bartolomej Zdaniuk, teza dvs. de doctor habilitat a vizat aspectele legate de consolidarea statului în Republica Moldova… Ce va determinat să alegeți subiectul R. Moldova? Și cum ați învățat să vorbiți limba română, cât de legate sunt aceste aspecte?

Am început acum 20 de ani, în februarie 2001. Mi-am cumpărat o carte, mi-am cumpărat niște casete pentru magnetofon și am început să învăț limba română. Eu știam și limba franceză și pentru început a fost un mare avantaj, mai ales pentru vocabular, gramatica nu este aceeași. Nu era simplu, nu e simplu nici până astăzi, dar trebuie să facem progrese. Încă în anii 80 când mergeam la școală, din mai multe republici sovietice, am constatat o situație foarte interesantă pe teritoriul actualei Republici Moldova, pe atunci așa-zisa RSSM. Aici am văzut o limbă latină și pe de altă parte era o influență sovietică clară, atunci Republica Moldova făcând parte din URSS. Acest amestec interesant de diferite influențe mi-a stârnit curiozitatea. La vremea respectivă eram cercetător la Universitatea din Polonia, am studiat acest subiect, am publicat câteva lucrări, am și tradus în poloneză Constituția Republicii Moldova pentru editura Seimului polonez.

 

 

Tags

Alte Noutati

LIVE: Obiectiv, România!
Meteo Chișinău
34,96
Câțiva nori
Umiditate:46 %
Vint:0,45 m/s
Fri
24
Sat
21
Sun
23
Mon
26
Tue
26

Curs oficial BNM 05 August 2021

MDL RATĂ TREND
EUR 21.1695 -0.0820
USD 17.8563 -0.0224
RON 4.3040 -0.0169
UAH 0.6631 -0.0034
RUB 0.2450 -0.0005
Arhivă Radio Chișinău