”O nouă bătălie pentru Moldova între Rusia și Occident. Moscova și-a trimis „specialiștii“ la Chișinău să-l susțină pe Dodon”, titrează Adevărul. ”În cazul unor alegeri cu adevărat libere și corecte, Dodon se va confrunta cu un risc extrem de mare de a pierde în fața Maiei Sandu, liderul Partidului Acțiune și Solidaritate (PAS)”, scrie autoarea Viorica Marin. Ea amintește de investigația RISE Moldova și a Centrului Dossier ”care conține mai multe detalii despre implicarea serviciilor speciale ruse în politica internă a Republicii Moldova, relațiile lui Igor Dodon cu oamenii de la Kremlin, dar și faptul că pe lângă administrația lui Vladimir Putin activează o așa-zisă „Secție moldovenească”.

Ziarul Național îl citează pe directorul executiv al Asociației de Politică Externă de la Chișinău (APE), Victor Chirilă, care subliniază că Serviciul de Informații și Securitate (SIS) este instituția care ar trebui să ne apere statul de infiltrarea unor „trădători și agenți secreți” și niciun funcționar de rang înalt, cu acces la informații confidențiale, nu poate să-și asume responsabilitățile fără a fi verificat, fără avizul prealabil al acestei instituții, în contextul dezvăluirilor făcute în investigațiile Centrului „Dossier” și RISE Moldova, potrivit cărora președintele R. Moldova ar fi trimis la Moscova pentru „coordonare” documente de stat ale R. Moldova. Victor Chirilă a adresat public mai multe întrebări către SIS. ”Este șeful statului absolvit de aceasta verificare de integritate? Dacă nu, și cred că nu, care a fost avizul SIS pentru actualul șef de stat? În lumina recentei investigații RISE - Dossier, s-a autosesizat SIS pe marginea informațiilor publicate?”, întreabă directorul APE. El afirmă că Parlamentul ar trebui să ceară audierea șefului SIS pe marginea acestei investigații.

La TV8, fostul deputat democrat Iurie Bolboceanu consideră că odată cu plecarea lui Vladimir Plahotniuc din Republica Moldova, lucrurile nu s-au schimbat esențial și că acesta dirijează „direcțiile de bază, așa cum o făcea și până acum”. „Dacă cineva crede că prin plecarea unei persoane s-a demontat un sistem care a fost construit 5-6 ani intensiv și cu resurse, și cu tot felul de scheme de promovare, noi greșim foarte mult. Sistemul este pe loc, sistemul activează și acum și plecarea unei persoane nu a schimbat nimic”, a declarat Bolboceanu la TV8.

”Cât de eficientă va fi interzicerea transportului organizat al alegătorilor?”, încearcă să lămurească Europa Liberă, care îl citează pe Alexei Grosu, directorul adjunct al Inspectoratului Național de Securitate Publică, subdiviziune din cadrul Inspectoratului General al Poliției. Potrivit lui, pentru a se evita repetarea practicii așa-numitului turism electoral observat la scrutinele anterioare, CEC a adoptat hotărârea prin care ar da mână liberă poliției și altor instituții ale statului să acționeze. „Atunci era reglementat, dar problema constă în aceea că nu erau probe concludente de ceea ce ține că sunt infracțiuni. Și Curtea Constituțională s-a expus asupra acestor aspecte. Prin hotărârea dată de ieri va fi sporită vigilența sau poliția va monitoriza mai din toate aspectele toate activitățile care țin de transportarea organizată a persoanelor”, afirmă reprezentantul poliției. Chiar dacă s-a pus în sarcina poliției să vegheze și transportul organizat al alegătorilor din secțiile deschise peste hotarele țării, Alexei Grosu spune că acest lucru este ireal. (….) Coordonatorul echipei de observatori de la Asociația Promo-LEX, Pavel Postică, salută decizia CEC pe acest subiect, chiar dacă susține că ea este puțin întârziată. Din punctul lui de vedere, în urma hotărârii autorității electorale a fost simplificată probarea unor acțiuni documentate de poliție.

”COVID-19 ne vorbește despre „dulăpiorul” în care am depozitat, ani de zile, simptome, bănuieli, maladii netratate la timp”, afirmă într-un interviu pentru Ziarul de Gardă, Angela Tomacinschii, doctoră de familie, directoarea Clinicii Universitare de Asistență Medicală Primară a USMF „Nicolae Testemițanu”. Ea subliniază că medicii de familie sunt contactați 24 din 24 de ore de pacienți și majoritatea simt o presiune psihologică și fizică mare. ”Zilnic fiecare medic de familie își telefonează pacienții. Solicită date despre starea generală, despre efectele adverse ale tratamentului, dacă nu apar simptome noi, dacă nu se agravează starea, pentru a interveni cu recomandări, în cazul în care e nevoie. Da, suntem remunerați suplimentar pentru asta, în baza Ordinului MSMPS nr. 466 din 15.05.20 „Cu privire la motivarea personalului”, dar presiunea psihologică este mai mare decât orice spor salarial”, spune medicul.