Încă 10 polițiști sunt bănuiți de tratamente inumane și degradante în dosarul morții lui Andrei Brăguța. Potrivit surselor Deschide.MD, aseară, procurorii le-au adus la cunoștință statutul procesual. Toți sunt angajați ai Izolatorului de detenție preventivă al Poliției Capitalei.

Ziarul Național publică un comentariu semnat de Nicolae Negru privind contracararea propagandei rusești în Republica Moldova. Ce se poate face în acest caz? A cui este responsabilitatea protejării spațiului informațional, cine și cum trebuie să acționeze pentru a contracara această agresiune mediatică a Rusiei împotriva Republicii Moldova, falsificând mesajul Guvernului, învinuindu-l de intenții rele și speriindu-i pe cetățenii moldoveni de pe ambele maluri cu posibilitatea unui război pe Nistru? – se întreabă autorul. Informația transformată în propagandă devine o armă, atenționează Nicolae Negru, semnalând totodată că legislația nu prevede noțiunea de „propagandă”, iar retragerea licenței pentru încălcarea prevederilor codului este o procedură care durează, e destul de complicată și poate fi atacată în justiție. E nevoie urgentă și în Republica Moldova de o strategie și arme adecvate, operative și pe termen mai lung, care să țină la distanță, să „neutralizeze” lupul propagandei ruse, în așa fel, încât să nu fim nevoiți să omorâm oaia libertății de exprimare, a pluralismului autohton, scrie Nicolae Negru.

Portalul Tribuna.md comentează solicitarea Guvernului la Curtea Constituțională să clarifice situația după ce Igor Dodon a refuzat să numească în funcția de ministru al Apărării candidatul propus de Premierul Pavel Filip. Publicația se interesează dacă va însemna o eventuală decizie a CC că de acum încolo la fel se va proceda și în alte situații similare, când șeful statului va refuza să traducă în fapt decizii ale majorității parlamentare, chiar dacă Constituția îl constrânge să o facă sau dacă majoritatea parlamentară va propune un candidat la funcția de Prim-ministru și șeful statului îl va respinge de două ori, va putea acesta fi instalat în funcție, ocolind procedurile ce implică și instituția prezidențială?

„Școlile românești din Ucraina se închid, iar politicienii moldoveni dorm, scrie Alexandru Vakulovski, într-un editorial pe Deschide.md. Desigur că noua lege a educației din Ucraina are o dedicație specială: Rusiei, rușilor din Ucraina și ucrainenilor mancurtizați, care au uitat limba ucraineană și au trecut la rusă. Pe de altă parte, autorul denunță faptul că politicienii de la Chișinău tac în privința drepturilor limbii române din Ucraina.

Câtă limbă română mai există în școlile din Ucraina? – un subiect pe care îl găsim și pe portalul MoldNova. Potrivit publcației, în ultimii 25 de ani numărul ”școlilor românești” s-a redus de la 94 la 63, iar cel al ”școlilor moldovenești” de la 24 la 3. Un proces continuu, desfășurat constant și fără întrerupere, ceea ce dovedește o intenție calculată de eliminare a învățământului în limbile minorităților naționale, scrie MoldNova.