În cursul serii, peste 35.000 de manifestanți s-au adunat în fața parlamentului georgian, blocând circulația pe principala arteră din capitală și fluturând drapeluri europene și georgiene, precum și pancarte pe care scria „Noi suntem Europa”, potrivit unor corespondenți ai agenției France Presse, potrivit Digi24.

Toate formațiunile de opoziție și mai multe organizații pro-europene au lansat apeluri la manifestații pentru a crește presiunea asupra partidului de guvernământ, Visul Georgian, acuzat de derivă autoritară și de deteriorarea relațiilor cu Bruxellesul.

„Cerem ca oligarhul Bidzina Ivanișvili (fondatorul Visului Georgian) să renunțe la puterea executivă și să o transfere, respectând Constituția, unui guvern de uniune națională”, au solicitat acestea într-un mesaj pe Facebook înainte de manifestație.

Un nou guvern trebuie „să realizeze reformele cerute de UE și care ne vor aduce automat statutul de candidat la aderarea la UE”, a continuat textul.

Pentru unul dintre manifestanți, chirurgul Nika Gorgaslidze, 45 de ani, „Ivanișvili trage sforile guvernului, parlamentului, tribunalelor, media: este un sistem care nu este democratic și nici compatibil cu obiectivul Georgiei de a deveni membru al UE”.

„Manifestațiile noastre nu se vor opri până când nu vom avea un nou guvern capabil să implementeze reformele necesare pentru a deveni membru al UE”, a afirmat Marina Sanodze, o studentă de 19 ani.

La 23 iunie, liderii europeni au declarat că sunt „gata să acorde statutul de candidat” Georgiei, țintă, în 2008, a unei ofensive a armatei ruse, dar numai după punerea în practică a unor reforme importante.

Această decizie a fost urmată de manifestații împotriva Visului Georgian, în cursul cărora s-a cerut ca Bidzina Ivanișvili - considerat omul-forte al țării, chiar dacă nu mai are o funcție politică oficială - să renunțe la putere.

Georgia, aflată la Marea Neagră, a solicitat aderarea la UE în același timp cu Ucraina și Republica Moldova, alte două foste state sovietice, la câteva zile după ce Rusia a atacat Ucraina la 24 februarie.

La 23 iunie, liderii europeni au acordat acest statut Kievului și Chișinăului, dar nu și Tbilisiului, recunoscând, însă, „perspectiva europeană” a Georgiei. „Viitorul Georgiei este în cadrul UE”, a dat asigurări președintele Consiliului European, Charles Michel.

Acest anunț a fost salutat drept „istoric” de președinta Georgiei, Salome Zurabișvili. „Suntem pregătiți să acționăm cu hotărâre în următoarele câteva luni pentru a obține statutul de candidat”, a scris ea pe Twitter.

Dar Bruxellesul cere Tbilisiului reforme pentru a consolida justiția, libertatea presei, sistemul electoral și lupta împotriva oligarhilor, într-o țara zguduită regulat de crize politice.

Premierul Irakli Garibașvili, din partidul Visul Georgian, a asigurat că guvernul său este „mobilizat” să îndeplinească aceste reforme și să obțină statutul de candidat „cât mai curând posibil”.

Georgia urmărește de ani de zile să adere la UE și NATO. Pe fondul acestor ambiții, un război de scurtă durată a avut loc în 2008 cu Rusia, care a recunoscut imediat independența a două teritorii georgiene separatiste.