ZDG: (Document) Ce prevede noua înțelegere ACUM-PSRM (Revista presei)
-
17 Septembrie 2019 09:35
Într-un comentariu din Ziarul Național la o sută de zile de la venirea noii guvernări, editorialistul Nicolae Negru constată eșecul „dezoligarhizării” în versiunea rapidă, promisă până la preluarea puterii. În opinia autorului, deocamdată, primul câștigător cert al procesului de „dezoligrhizare” e Igor Dodon. El a obținut „pârghii” instituționale noi – CNA, Ministerul Apărării, SIS, Curtea Constituțională, Consiliul Suprem de Securitate cu împuterniciri sporite, dar cel mai important – a reușit să spargă zidul izolării internaționale, explică autorul.
Al doilea câștigător în opinia lui Nicolae Negru este Putin, despre Rusia lui vorbindu-se, pentru prima dată în ultimul deceniu, într-o cheie pozitivă, pentru contribuția la „eliberarea” Republicii Moldova de un oligarh rău. Dacă Putin nu se răstea la Dodon, alianța ACUM-PSRM nu se forma, scrie autorul. Totodată, el observă că nici în lupta promisă cu monopolurile economice și comerciale nu s-au înregistrat progrese notabile, iar miliardul furat îl vor plăti în continuare cetățenii, deși în campania electorală și acumiștii, și socialiștii au promis să ia această povară de pe umerii lor”.
„Ce prevede noua înțelegere ACUM-PSRM” - Ziarul de Gardă publică documentul semnat ieri de către reprezentanții Partidului Socialiștilor din Republica Moldova (PSRM) și cei ai blocului ACUM, format din Platforma Da și Partidul Acțiune și Solidaritate (PAS). Acesta vizează mai multe domenii din politica internă și externă. Conform acordului, părțile s-au angajat să nu accepte traseismul politic, alianțe cu celelalte două formațiuni din Parlament, dar și să consulte „reformele majore” cu societatea civilă și experți. În document sunt stabilite mai multe acțiuni pentru domenii ca: justiție, economie, alegerile din 20 octombrie, sănătate, protecție socială, educație, cultură, cercetare, tineret și sport, agricultură, protecția mediului, mass-media, integrare europeană, diasporă, securitate și parteneriate strategice, drepturile omului și societate civilă. De asemenea, este prevăzută implementarea consecventă a Acordului de Asociere.
Adevărul reține explicația Procuraturii Generale privind reținearea deputaților Marina Tauber și Reghina Apostolova. Procuratura a comunicat că acestea au fost reținute pentru că au părăsit clădirea Parlamentului și exista riscul ca ele să se eschiveze de procurori. Dumitru Robu susține că procurorii dețin probe ce ar demonstra vinovăția celor doi deputați în devalizarea sistemului bancar din Moldova, prin complicitate la „grupul criminal” organizat de Ilan Șor.
„Reținerile celor două deputate ale lui Shor, numele cărora apare în ambele rapoarte Kroll, nu au impresionat pe nimeni, scrie Alex Cozer într-un editorial pentru Cotidianul. În opinia lui acest lucru trebuia să se întâmple odată cu schimbarea noii puteri, doar că evenimentul a întârziat atât de mult încât nimeni nici măcar nu l-a mai așteptat. Iar cu „pasul enorm” evocat de Maia Sandu în ce privește modificările la Legea Procuraturii, atitudinea asta triumfalistă devine chiar un pic enervantă. Pentru că vine de la liderul politic care a vorbit cel mai mult aducerea unui procuror european în fruntea Procuraturii Generale în timpul campaniei electorale, scrie autorul... „Pasul enorm” al Maiei Sandu prevede ca viitorul procuror general să fie un cetățean al Republicii Moldova, participant la un concurs organizat de Ministerul Justiției.
Din comisia de concurs urmează să facă parte ministrul Justiției, un fost procuror sau judecător cu experiență de cel puțin 10 ani, un expert internațional, un expert sau profesor titular în domeniul dreptului, un reprezentant al societății civile și un expert desemnat de președintele Parlamentului. Comisia asta trebuie să aleagă cel puțin 2 candidați, să-i trimită la CSP, CSP-ul să aleagă doar unul, pe care să-l trimită la președinte. Iar după această procedură să ne alegem cu un procuror general. Noi am văzut deja ce pot comisiile actualei guvernări în cazul procedurii de alegere a judecătorilor Curții Constituționale”, mai comentează autorul.