Propulasată în funcție de partidul declarat neconstituțional Șor și cu statut de învinuită pentru acceptarea finanțării din partea unui grup criminal organizat, Evghenia Guțul și-a petrecut noaptea trecută în custodia CNA. Noaptea trecută, aceasta a fost reținută pe Aeroportul Chișinău, înainte de a se îmbarca în avionul spre Istanbul. Există temeri că bașcana ar fi avut intenția să nu mai revină în Republica Moldova, după ce procurorii au finalizat prezentarea în instanță a probelor în dosarul inițiat pe numele acesteia.

Imagini de la reținerea, în aeroport, a bașcanei, a publicat și deputata Marina Tauber. Aceasta afirmă că Guțul urma să zboare spre Istanbul „în interes de serviciu”. Totodată, Tauber, care se află în afara țării de câteva luni, susține că Guțul ar fi avut bilet de întoarcere pentru data de 30 martie.

Anticorupție.md amintește că Judecătoria Chișinău, sediul Buiucani și o secretară din cadrul oficiaiului central al fostului partid „Șor”, Svetlana Popan, sunt inculpate pentru acceptarea finanțării din partea unui grup organizat, cauza penală, în 68 de volume, fiind expediată în instanța de judecată la data de 23 aprilie 2024.

Despre reținerea bașcanei, noaptea trecută informează și Ziarul de Gardă, după confirmarea de către purtătoarea de cuvânt a Centrului Național Anticorupție (CNA), Angela Starinschi. Potrivit articolului Agenției Sputnik Moldova, afiliată Kremlinului, a scris pe canalul de Telegram că Evghenia Guțul „intenționa să zboare la Istanbul în interes de serviciu”. Tot aici au fost publicate și imagini video de la aeroport.

Ziarul de Gardă anunță că tot ieri, 25 martie, ofițerii CNA au efectuat percheziții  la un viceprimar al municipiului Orhei într-o cauză penală, pornită pe faptul încălcării modului de gestionare a fondurilor electorale, finanțării ilegale a concurenților electorali, falsului de documente și falsului în declarații, în care este vizat ex-trezorierul desemnat în campania electorală de alegere a bașcanului UTA Găgăuzia, organizat în anul 2023.

„107 ani de la Unire și Manifestul Reîntregirii Naționale”, este titlul editorialului publicat de Agenția de presă IPN, semnat de Anatol Țăranu.

Analistul politic scrie că, pe 29 martie curent, la Chișinău, în Sala Unirii din fostul sediu al Sfatului Țării, va avea loc ședința de inaugurare a Platformei Reîntregirii Naționale. Aceasta își propune să devină o mișcare patriotică menită să consolideze identitatea românească a Republicii Moldova și să pregătească terenul pentru reîntregirea politică a națiunii române de pe ambele maluri ale Prutului.

Interesul crescut pentru unirea cu România este susținut atât de conjunctura geopolitică regională, cât și de aspirațiile pro-europene ale românilor moldoveni potrivit editorialistului care se referă și la anul 2025 crucial pentru viitorul european și unionist al Rep. Moldova.  În acest cadru, se preconizează adoptarea Manifestului Reîntregirii Naționale, un document programatic ce poate influența semnificativ campania electorală din 2025.

Manifestul va stabili principiile și obiectivele strategice pentru realizarea unirii Republicii Moldova cu România, incluzând argumente istorice, economice, politice și sociale.

Expertul Whatchdog Andrei Curăraru analizează Armistițiul din Marea Neagră convenit după 12 ore de discuții cu ușile închise între SUA și Federația Rusă, care presupune ca toate părțile să renunțe la utilizarea forței în Marea Neagră, să permită navigația în siguranță și să nu folosească vase comerciale în scopuri militare, dar și oprirea atacurilor asupra infrastructurii energetice – atât din Ucraina, cât și din Rusia.

Pe hârtie, acordul pare un pas înainte. Dar realitatea din teren e mai complicată. În primul rând, acordul nu pune capăt războiului. Nu impune retragerea trupelor ruse. Nu oferă Ucrainei sau altor țări din regiune un rol în procesul decizional. Pentru Rusia, acordul aduce beneficii concrete și o pauză economică, fără să cedeze teren pe front. În ziua în care acordul a fost anunțat, Rusia a lansat peste 130 de drone în Ucraina, lovind ținte civile. Criticii spun că acest acord îi oferă Moscovei timp și spațiu de manevră, fără nicio garanție că va respecta termenii.

Pe termen scurt, pentru Republica Moldova există un oarecare beneficiu. Dacă portul Odesa este mai sigur, sudul Republicii Moldova – inclusiv Giurgiulești – poate funcționa în condiții mai stabile, iar riscul de incidente cu drone sau rachete scade temporar, potrivit expertului.

Pe termen lung însă, pentru o țară mică ca Republica Moldova, cu o regiune separatistă ocupată de trupe rusești, cu presiuni politice și campanii constante de dezinformare, această realitate nu e teoretică. E pericol imediat, concluzionează Andrei Curăraru.