Lovituri rusești din noaptea de duminică spre luni au țintit silozuri ucrainene din orașele Odesa, de la Marea Neagră, și Reni, de pe Dunăre. Merită subliniat că Reni se află la mai puțin de 0,7 kilometri de malul românesc al Dunării. Iar România e membru NATO. Ea poate activa Articolul 5 care conține angajamentul de apărare reciprocă al alianței dacă ar fi atacată, scrie G4media.

Chiar dacă Rusia a folosit drone de fabricație iraniană pentru a lovi Reni, e imposibil ca bombardarea unui oraș atât de apropiat de teritoriul NATO să fie o coincidență.

Până acum Rusia a depus eforturi considerabile pentru a evita vreo eroare de calcul care să ducă la o confruntare cu cei 31 de membri NATO. Coroborată cu detașarea de arme nucleare în Belarus, lovirea de către Putin a orașului Reni sugerează că el vrea să testeze fermitatea NATO. Putin se află sub o presiune fără precedent pe plan intern, dar și în contextul războiului din Ucraina. El vrea să recapete inițiativa strategică.

Aceste atacuri ale lui Putin mai au și un alt obiectiv. Distrugând în numai câteva zile 60.000 de tone de cereale ucrainene, Putin subminează un sector esențial de export al fragilei economii ucrainene. Totodată determină scumpirea cerealelor pe plan global și, simultan, oferă exporturi agricole rusești drept substitut pentru cele ucrainene.

Nu încape îndoială că Putin face acum un joc periculos. El subminează ultimele rămășițe de percepție de moralitate a Moscovei în ochii partenerilor din Africa, Asia și Orientul Mijlociu. El pune totodată în mod evident interesul meschin pe termen scurt al Rusiei înaintea intereselor acelor țări, dintre care multe se bazau pe cerealele ucrainene, periclitându- și reputația de partener de încredere. Pe de altă parte, totuși, lucrul de care se teme Putin cel mai mult este să nu pară slab ori la mila strategiei altora. Aceste lovituri constituie și o distragere de la acea percepție.