Deschisă până pe 17 aprilie, expoziția cuprinde peste 230 de cărți din ceramică, pe un fundament tot din lut adus din Transilvania și Muntenia și amestecat cu lut din Basarabia.

Vlad Basarab este și autorul proiectului declarat câștigător în urma competiției internaționale, lansate acum doi ani, de Academia de Științe a Moldovei, a Monumentului Limbii Române.

***

Radio Chișinău: Expoziția ”Arheologia Memoriei: Cărțile Pământului” a fost vernisată recent la Chișinău, într-o zi simbolică pentru basarabeni, 27 martie. De unde a venit ideea acestui proiect?

Vlad Basarab: Acest demers – Arheologia Memoriei – a început în anul 2013, când mă aflam în America. Ca inspirație a fost persecuția intelectualilor și procesul de trunchiere a culturii sub impactul totalitarismului. Cartea, ca simbol al memoriei colective,  este o formă de a semnala pierderea memoriei colective și importanța salvării cunoașterii și a limbii, în general. Deci, acest demers, început în America, l-am adus mai apoi în România, unde l-am dezvoltat. A fost prezentat la Muzeul Brukenthal din Sibiu, Muzeul de Artă din Arad, după care l-am adus, cu ocazia aniversării a 98 de ani de la Unirea Basarabiei cu România, la Chișinău, la invitația Muzeului de Artă și cu sprijinul Institutului Cultural Român.

Radio Chișinău: Să înțelegem că aceste cărți expuse au călătorit din America prin mai multe orașe din România, până au ajuns la noi?

Vlad Basarab: Nu. Demersul a început cu video-urile Arheologia Memoriei. Unul din ele este prezent și în cadrul expoziției de la Chișinău, care prezintă o carte din lut erodată, sub căderea corozivă a apei. Aceste proiecții au fost prezentată  în West Virginia University Creative Arts Center, dar și la Institutul Cultural Român la New New York. Aceste elemente le-am adus și la Chișinău. Însă toate cărțile din ceramică le-am făcut la București, iar mai apoi au fost prezentate în această expoziție itinerantă prin Sibiu, Arad, acum la Chișinău, iar în toamnă urmează București.

Instalația principală are 9 metri lungime, este formată din lut crăpat, cu peste 230 de cărți din ceramică,  făcute pagină cu pagină. În mod simbolic, în procesul realizării acestor cărți, am adăugat și hârtie reciclată. Cărțile din lut simbolizează cunoașterea –  să nu uităm că primele forme de scriere au apărut pe plăcuțe de lut, deci există o legătură lungă în istoria omenirii dintre lut și scriere. Instalația aceasta cântărește în jur de 5.500 de kilograme. Au fost aduse cu două mașini. Am adus lut din Transilvania și Muntenia și l-am amestecat cu lut din Basarabia, fundalul istoric al acestor cărți. Ceea ce mi-am dorit eu este să reprezinte un fel de bibliotecă primordială, arhetipală, un fel de templu al cărții. 

Radio Chișinău: putem înțelege acest amestec de lut ca fiind și un fel de lucru comun între cele trei regiuni istorice.

Vlad Basarab: Da. Simbolic am vrut să fie acest lucru cu ocazia aniversării Unirii. Măcar simbolic să vorbim despre unire, dacă nu e înfăptuită cu adevărat. Ca artist eu pot să semnalez aceste lucruri, nu am puterea să fac ceea ce politicienii noștri trebuiau să facă. Să-i fac pe oameni să conștientizeze importanța culturii, realizării de unde venim și cine suntem, importanța limbii române care a supraviețuit, cu greu dar a supraviețuit. Pot să vorbesc și din punct de vedere personal. Eu am fost plecat din România timp de 18 ani și am dus dorul limbii române. Acest lucru se poate spune și despre limba română și cultura românească din Basarabia, care a trebuit să supraviețuiască acestui efect de sovietizare, de rusificare. 

Radio Chișinău: Dumneavoastră aveți o relație specială cu limba română, dar și cu cărțile. Sunteți și autorul proiectului Monumentului Limbii Române, declarat câștigător de către Academia de Științe și care ar urma să fie ridicat la Chișinău, monument care de asemenea are forma unei cărți. De unde această dragoste pentru cărți? Care a fost prima carte citită?

Vlad Basarab: Nu mai știu care a fost prima carte citită, dar știu că ”Istoria religiilor și ideilor religioase” de Mircea Eliade a fost una din primele cărți care m-au impresionat. Aici cărțile sunt simboluri ale cunoașterii și ale memoriei colective, ca formă vie a culturii, în permanentă schimbare. Sigur, o singură carte nu poate cuprinde istoria cunoașterii, dar o poate simboliza. Acest lucru se poate observa și în video-ul ”Arheologia Memoriei”, care semnalează fragilitatea culturii, cartea din lut care se degradează.

A treia instalație se intitulează ”Cărțile Mucegaiului”. Sunt cărți din lut care în procesul uscării s-au umplut de mucegai negru. Am ales să le păstrez dat fiind faptul că sunt deosebite ca aspect. Se poate vorbi de florile mucegaiului lui Baudelaire sau în poezia lui Tudor Arghezi. Le-am îmbrăcat în mai multe straturi de rășină epoxidică, un material artificial contemporan, foarte strălucitor și care apare într-un fel în contrast cu calitățile lutului, pământului. În felul acesta am vrut să vorbesc despre importanța conservării și estetica aceasta a urâtului, care are și ea anumite aspecte frumoase.

Radio Chișinău: Mi-a plăcut această descriere a rolului pe care dumneavoastră îl vedeți, ca artist, de a săpa printre straturile istoriei, ca un adevărat arheolog și a pune în valoare strămoșescul. Credeți cumva că valorile autentice românești se pierd în fața acestor provocări ale noului, pălesc în fața modernului?

Vlad Basarab: Inevitabil culturile se schimbă. Cultura românească a fost și victima alterării, venită din partea unui sistem totalitar. Noi însă nu putem supraviețui fără a ne cunoaște trecutul. Eu nu cred că pot dispărea în totalitate valorile unui popor, deși s-a încercat, iar acum impactul globalizării este unul nociv. Acesta însă este rolul nostru, ca oameni și ca părtași ai unei culturi, și mai ales al artiștilor, al scriitorilor – să reamintim oamenilor de unde venim și cât de important este să ne păstrăm valorile.

Radio Chișinău: Revenind la monumentul dedicat limbii române, care ar urma să fie instalat într-un viitor mai apropiat sau mai îndepărtat, în locul monumentului sovietic din partea Academiei de Științe a Moldovei, la ce stadiu este acum proiectul?

Vlad Basarab: Lucrurile au cam stagnat, dar poate totul a fost spre bine, pentru că prin vizita mea la Chișinău, cu ocazia expoziției, într-un fel a reînviat ideea. Nu cred că în fața Academiei este un loc bun și nu e din cauza acelui monument al așa-numitei eliberări, ci faptul că limba română are nevoie de un loc de reculegere. În fața AȘM este o intersecție congestionată, cu mult zgomot. Am decis, împreună cu conducerea Academiei de Științe, ca viitorul monument să fie amplasat în Grădina Botanică, care aparține instituției. Am fost și am ales locația monumentului, într-un loc retras, lângă apă, lângă lac, apa simbolizând viața limbii române, iar acest mediu natural îi va da omului ocazia să se reculeagă, să facă această incursiune în filele limbii române.

Radio Chișinău: Ați spus că lucrurile s-au mai accelerat un pic. Asta înseamnă că există deja un termen. Când ar putea fi inaugurat acest Monument al Limbii Române?

Vlad Basarab: Sigur că ideal ar fi cu ocazia a 100 de ani de la Unirea Basarabiei cu România. Problema este că nu sunt bani, nu sunt fonduri. Deci va trebui să fie o amplă campanie de donare de bani din partea României, deși proiectul a fost inițiat la Chișinău. Dar astea sunt probleme care mă depășesc. Eu și cu partenerul meu în acest proiect, Andrei Ciubotaru, ne vom face datoria să realizăm monumentul.

Radio Chișinău: Monumentul urmează a fi sub forma unei cărți...

Vlad Basarab: Văzut de sus ar fi ca o carte deschisă, la 360 de grade, cu spațiul de circa un metru între pagini. Atunci am propus să fie din metal, acum, având la dispoziție acest timp, m-am gândit că cel mai bine ar fi ca structura să fie din beton și placată cu plăci din ceramică, și să folosim lut din mai multe zone ale arealului lingvistic românesc.

Radio Chișinău: Nu sunteți la prima vizită în Republica Moldova, aș vrea să vă întreb ce vă leagă de Republica Moldova și cum ați aprecia că se dezvoltă arta aici?

Vlad Basarab: Originea mea este din Basarabia. O parte din familie se trage de la Hotin, acum în Ucraina, pe vremuri în nordul Basarabiei. Mă leagă mai multe lucruri, în primul rând apartenența la cultura românească. Mi-e greu să vorbesc despre arta contemporană basarabeană, pentru că nu cunosc foarte mult, dar am fost foarte impresionat de câtă lume a venit la vernisaj, dar și în zilele următoare.

Radio Chișinău: Când planificați următoare vizită în Basarabia?

Vlad Basarab: La sfârșitul săptămânii viitoare, pentru a strânge expoziția. 17 aprilie este ultima zi a expoziției. Este o expoziție non-convențională, precum au spus și mulți dintre vizitatori, și este important să fie văzută în persoană. Sigur, și în poze este inedită, dar impactul cu instalația – vorbesc de instalație pentru că face parte din genul acesta de artă, Instalation Art – aspectul dramatic al lutului crăpat, cărțile care au fost arse în cuptoare tradiționale românești. 

AUDIO: Interviu cu artistul Vlad Basarab