Un alt tren oprește în gară, alți oameni sunt acum în siguranță. Dar cei mai mulți sunt ruși, nu ucraineni. Călătoria cu trenul de la Sankt Petersburg la Helsinki durează aproximativ trei ore și jumătate și toate locurile sunt rezervate de multe zile, fiindcă zborurile din Rusia spre Europa de Vest au fost suspendate. Cei mai mulți dintre oamenii care ajung aici nu-și doresc nimic altceva decât să fie la distanță sigură de problemele din țara lor, scrie digi24.ro.

„Dacă lucrurile se înrăutățesc, trebuie să găsesc o țară în care pot trăi mai mult timp”, spune un tânăr, în engleză.

„Plâng și dorm foarte puțin de când a început totul”

Doar pasagerii ruși cu viză sau permis de ședere valabil pot intra în Uniunea Europeană.

Alena este traducătoare și și-a părăsit țara a doua zi după ce Rusia a atacat Ucraina. Ea locuiește cu niște prieteni în Helsinki. Dar viza îi expiră peste trei luni și nu știe dacă va putea rămâne în Finlanda. E profund șocată de ceea ce s-a întâmplat.

„Plâng și dorm foarte puțin de când a început totul. Asta e ceea ce simt. Simt că... sunt sigură că nu mă voi întoarce. Nu sunt convinsă că voi putea trăi cu această teamă”, spune Alena Beskov.

În Rusia, poți ajunge la închisoare dacă îndrăznești să critici războiul. De aceea, tot mai mulți oameni părăsesc țara.

Finlanda i-a primit cu brațele deschise, dar și aici din ce în ce mai mulți locuitori au ajuns să-l vadă pe Vladimir Putin drept o amenințare.

Finlandezii se mândreau cu neutralitatea lor, dar acum ar vrea în NATO

Finlanda are o graniță de 1.300 de kilometri cu Rusia. Înainte, statul nordic era mândru de neutralitatea sa. Acum, pentru prima dată, majoritatea locuitorilor sprijină aderarea la NATO.

„Care ar fi alternativa? De ce nu?” spune un localnic.

„Cred că e important să încercăm să evităm panica. Dar trebuie să realizăm că ne confruntăm cu o situație diferită”, arată un alt finlandez.

Guvernul finlandez nu vrea să provoace panică, dar țara a intrat în alertă maximă. Un film reamintește publicului să fie pregătit pentru orice eventualitate.

În 1939, mica Finlandă alunga „ursul” sovietic

Un memorial în Helsinki este dedicat celor care au murit în Războiul de Iarnă din 1939. Mica Finlandă a luptat atunci împotriva Uniunii Sovietice. Și, în ciuda pierderilor grele, a reușit să-i alunge pe ocupanți.

Dar asta a fost demult. Experții în relații internaționale spun că războiul din Ucraina demonstrează că Finlanda ar trebui să adere la NATO.

„Deși vedem cum tot mai multe țări trimit arme în Ucraina, nimeni nu se va implica să lupte pentru acea țară. Iar acest lucru alimentează discuțiile privind aderarea Finlandei la NATO. Da, armata finlandeză este puternică, probabil mult mai puternică și capabilă decât cea a Ucrainei la începutul războiului, dar scopul principal nu este, oare, evitarea unui conflict?” - subliniază Charly Salonius-Pasternak, expert în relații internaționale.

Aderarea la NATO ar putea avea un rol de descurajare, dar Rusia a amenințat cu consecințe politice și militare.

Finlanda nu a solicitat încă aderarea la NATO, însă există semnale că acest lucru este luat în discuție. Ministrul de Externe este unul dintre oficialii invitați la summiturile NATO.

Aici, la Helsinki, Alena se simte deocamdată în siguranță, departe de ceea ce se întâmplă în Rusia. Totuși, ea își face griji pentru viitor.

„Deși sunt destul de îngrijorată în privința viitorului, cred că e de înțeles. Nu sunt sigură că voi putea rămâne, dar voi încerca. Sunt ajutată foarte mult aici, atât de prietenii mei ruși, care sunt acum rezidenți în Finlanda, cât și de cei finlandezi”, spune Alena.

Trenul Sankt Petersburg - Helsinki este una dintre puținele rute care mai leagă Rusia de Europa. Din cauza cererii mari, numărul garniturilor a fost suplimentat.