VIDEO | Războiul din Ucraina și cel mai negru scenariu pentru R. Moldova. Victor Chirilă, ambasador: Ar da peste cap toate planurile noastre

  • 25 Iulie 2022 10:17
VIDEO | Războiul din Ucraina și cel mai negru scenariu pentru R. Moldova. Victor Chirilă, ambasador: Ar da peste cap toate planurile noastre

Republica Moldova vorbește demult despre drumul european pe care vrea să îl parcurgă, dar abia de curând a făcut pasul important. Țara a primit statutul de candidat pentru aderarea la Uniunea Europeană. Mai are multe de făcut până să devină membru, trebuie să depășească mentalitatea populației proruse, problema transnistreană și pe cea găgăuză. Ce soluții sunt pentru toate acestea? Răspunde, într-un interviu pentru Digi24, Victor Chirilă, ambasadorul Republicii Moldova la București.

Efectele războiului pentru o țară non-UE

Cristina CileacuRepublica Moldova are cea mai mare parte a granițelor comună cu Ucraina, deci comună cu războiul. Cum se resimte acest lucru în țara dumneavoastră?

Victor Chirilă, ambasadorul Republicii Moldova la București: Dureros, pentru Republica Moldova. Ne confruntăm simultan cu mai multe crize - și criza economică, și criza energetică, și criza refugiaților - și care au consecințe nefaste asupra economiei noastre. Creșterea economică a încetinit anul acesta. Vom avea probabil o creștere a Produsului Intern Brut de doar un procent, iar inițial se prevesteau 6 procente. De asemenea, deficitul comercial crește.

Cristina CileacuVă referiți la estimările dinainte de război.

Victor Chirilă: Înainte de război. Deficitul comercial, la fel, crește, pentru că relațiile noastre comerciale cu Estul practic s-au întrerupt. Deficitul financiar - la fel, pentru că acum cresc cheltuielile pe care statul trebuie să le acopere pentru a amortiza efectele sociale și economice ale crizei energetice și inclusiv ale crizei refugiaților. Suntem nevoiți să reorientăm exporturile spre alte destinații, spre Vest, spre statele arabe, ceea ce nu este deloc ușor. Ne reușește, dar nu este ușor în continuare. Ne bucurăm de susținerea Uniunii Europene și în special a României în acest sens. Exportatorii noștri, în special de fructe, au reușit, cred eu, minuni în sensul acesta. Sperăm să fie de durată și sustenabilă.

Criza energetică este cea mai gravă. Problema nu este atât sursele alternative, cât prețul la gazele naturale, care a crescut foarte mult în ultima jumătate de an. Dacă anul trecut Republica Moldova achita în jur de 600 de dolari pentru mia de metri cubi, acum noi achităm aproximativ 1.000, în aprilie achitam aproximativ 1.200 de dolari pentru mia de metri cubi, ceea ce înseamnă o lovitură foarte serioasă asupra economiilor cetățenilor noștri. De exemplu, o gospodărie acum cheltuie practic mai mult de 30 procente din venituri pentru energie, fie că vorbim de căldură, fie că vorbim de energie electrică, lucru care poate duce la nemulțumiri sociale. Guvernul a reușit în prima jumătate a acestui an să amortizeze impactul social, evident cu asistența Uniunii Europene. Uniunea Europeană ne-a oferit un grant destul de impunător, de peste 60 de milioane de euro, pentru a amortiza aceste cheltuieli.

Moldova, încă sub influența pro-rușilor?

Cristina Cileacu: În general, toate fostele țări sovietice au în continuare această diviziune la nivel de populație: sunt cei majoritari proeuropeni, dar aveți în continuare și voci pro-ruse, e un lucru binecunoscut. Cum se simte acum toată această situație, având în vedere ce ați spus mai devreme - crizele multiple? Inclusiv în România dezvoltă voci pro-ruse, voci naționaliste. Cum este în Republica Moldova, din punctul ăsta de vedere?

Victor Chirilă: Aveți dreptate, din punctul acesta de vedere, al viziunilor strategice de dezvoltare a țării, nu suntem uniți, în continuare. Marea majoritate - mai mult de 60 de procente - optează pentru integrarea europeană și cred că această tendință va crește în urma acestei decizii a Uniunii Europene de a ne acorda statutul de stat candidat la Uniunea Europeană. Există în continuare 30 de procente din populație care au anumite rezerve. Sunt foarte receptivi la mesajele care vin de la Moscova. În mare parte sunt nostalgici după timpurile sovietice, nu atât după bunăstarea Uniunii Sovietice, dar după statutul social al anumitor categorii etnice de care se bucurau atunci. Greu să se adapteze la democrație, la standardele democratice. Nu sunt destul de receptivi la valorile democratice, acest lucru trebuie să-l recunoaștem.

Dar în ciuda acestei diviziuni care există și în ciuda acestor mari probleme cu care ne confruntăm acum, totuși nu am asistat la tensiuni interetnice în această perioadă. Da, există voci mereu nemulțumite, mereu critice la adresa guvernului, în special a politicii guvernului de susținere a Ucrainei în acest conflict, dar aceste voci nu s-au materializat în tensiuni care să amenințe securitatea și stabilitatea Republicii Moldova. Suntem convinși că marea majoritate a acestei părți a populației noastre conștientizează foarte bine riscurile unei eventuale deteriorări a stabilității interne și politicienii, în afară de unii din ei, cum ar fi Dodon, dar și politicienii din tabăra așa-zis a opoziției înțeleg foarte bine consecințele dezastruoase ale unei deteriorări a situației interne a Republicii Moldova, de aceea și ei sunt foarte foarte atenți.

Cum poate fi redusă la tăcere propaganda rusă

Cristina CileacuS-a luat o decizie la nivel de guvern, de țară, în Republica Moldova, și anume să se taie canalele de propagandă ruse care aveau difuzare în țara dumneavoastră. A avut vreun efect această decizie sau cei care sunt pro-ruși, cei despre care vorbeați, continuă să își găsească alte surse de informare în ideea pe care continuă să o susțină?

Victor Chirilă: Aveți dreptate, s-au luat mai multe măsuri, inclusiv a fost modificat Codul audiovizualului, astfel încât autoritățile din domeniu să aibă mai multe posibilități de a contracara propaganda și manipulările. Au fost mărite și sancțiunile pentru astfel de situații, anume pentru acele agenții și reviste etc, radiouri, care promovează manipulări, media care promovează manipularile și propaganda, să fie mult mai atente. Inclusiv există riscul, de exemplu, de a fi suspendată activitatea lor pentru câteva zile sau a fi suspendat accesul la publicitate pentru ele, ceea ce este foarte dureros. Da, vedem o îmbunătățire a situației. Instituțiile care monitorizează au acum instrumentele necesare pentru a contracara mai bine decât în trecut astfel de efecte negative.

Și inclusiv sunt serviciile de informații și securitate, la fel, au mai mare autoritate - autoritate democratică, trebuie să spunem, pentru că li s-a oferit această autoritate, aceste instrumente, printr-o decizie luată de Parlament și sunt monitorizate de Parlament. Eventualele încălcări, violări, sunt excluse sau dacă ele se vor întâmpla, de exemplu violări ale drepturilor cetățenilor, atunci Parlamentul va interveni, doar pentru a crea acest echilibru: combatem propaganda, dar în același timp avem grijă să nu încalce drepturile cetățenești.

Găgăuzia - cu sufletul în Rusia, cu afacerile în UE

Cristina CileacuTransnistria, desigur, este punctul cel mai fierbinte în Republica Moldova, am văzut și provocările în urmă cu câteva luni, în urma cărora s-au reglat cumva niște conturi, dar situația s-a calmat. Care ar fi acum, în momentul în care facem această înregistrare, raportul de relaționare între Chișinău și Tiraspol, sunt sau nu tensiuni?

Victor Chirilă: Bine, dezacorduri sunt, tensiuni - nu aș spune. Există - din păcate, trebuie să recunoaștem că elita politică din Găgăuzia este ușor manipulată din exterior. Și cred că acest lucru trebuie corectat în viitor, corectat în sensul atragerii acestei elite mai aproape de centrul de la Chișinău, printr-o comunicare mai bună, printr-un dialog mai deschis, prin acțiuni comune de promovare a intereselor noastre, prin investiții în regiunea găgăuză, care se fac de fapt și se fac foarte multe cu asistența inclusiv a României și a Uniunii Europene. Dar este important ca în viitor să contribuim la crearea unei elite politice în Găgăuzia, care să fie promotoare de valori europene, să știe mai bine să conlucreze cu centrul și cu elita politică din restul Republicii Moldova și în special de la Chișinău, să aibă o experiență comună de lucru, de activitate, ceea ce nu există în prezent. Cred că în luptele politice care s-au dus în Republica Moldova timp de 30 de ani și au impactul în continuare foarte prost asupra regiunii găgăuze, pentru că mereu a fost folosită în aceste jocuri și mereu, cred eu, a ieșit cu multe supărări elita politică din aceste jocuri și mereu a încercat să-și găsească un aliat de nădejde. Și cred că aici și Chișinău trebuie să corecteze lucrurile în viitor, să creăm parteneri siguri în Găgăuzia, parteneri cu care să conlucrăm în promovarea agendei noastre de integrare europeană. Și sunt convins că printre tinerii din Găgăuzia avem astfel de exponenți, cu care putem conlucra, dar ei trebuie ajutați să devină voci respectate, cu autoritate voci credibile, în regiune, în Găgăuzia.

Cristina Cileacu: Având în vedere că Moldova s-a angajat deja în acest drum european, unde este susținută în primul rând de România și în al doilea rând, evident, de restul statelor din Uniunea Europeană, cât de mult trage înapoi regiunea găgăuză Moldova pe acest drum, cum se simte în momentul de față, sunt în continuare la fel de proruși, chiar dacă se uită și la ce fac rușii în Ucraina?

Victor Chirilă: În continuare sunt, trebuie să recunosc, în continuare sunt influențați în mare parte de propaganda rusă și nu atât de propagandă, cât de neîncrederea pe care o au în continuare față de centru, de Capitală, de clasa politică de la Chișinău. Și, de asemenea, sunt influențați și de faptul că o mare parte din tinerii din Găgăuzia se află nu în Uniunea Europeană, ci în Federația Rusă, muncesc acolo, sunt influențați de problemele de acolo. Unul din argumentele lor pe care le auzi în discuțiile cu cetățenii de acolo: „Păi, noi primim bani de la Moscova. Copiii noștri lucrează acolo și noi supraviețuim pentru că copiii noștri ne trimit bani de acolo”.

În același timp, se trece cu vederea faptul că cele mai mari investiții în Găgăuzia - fie că vorbim de infrastructură, fie că vorbim de școli, de spitale, afaceri, întreprinderile lor cele mai vestite exportă nu în Federația Rusă, majoritatea producțiilor, dar în Uniunea Europeană. Uniunea Europeană este piața lor prioritară de desfacere. Acest lucru, fie nu se cunoaște...

„Nu întâmplător doamna bașcan Vlah a învățat foarte bine limba română”

Cristina CileacuAsta voiam să întreb, la nivel de populație se știu aceste detalii sau...

Victor Chirilă: Elita știe, elita știe foarte bine. Nu întâmplător doamna bașcan Vlah a învățat foarte bine limba română, pentru că știe foarte bine de unde vin investițiile și de unde bate vântul viitorului. Dânsa știe foarte bine, știe foarte bine și elita politică care este la guvernare acolo. Deci, lucrul acesta nu este o taină. Este o taină care este discreditată, să-i spunem, o realitate discreditată de însăși elita politică, în discursurile lor către populația din Găgăuzia. Acest lucru trebuie, desigur, să înceteze, dacă dorim într-adevăr ca și elita politică de acolo, elita economică de acolo să fie credibilă în raport cu centrul. Pentru că vina nu este doar la centru, la clasa politică precedentă - clasa politică actuală este totalmente deschisă și vizitează Găgăuzia și mereu participă la evenimentele de acolo, dar clasa politică precedentă pur și simplu a ignorat această regiune, construirea unor relații de încredere cu elita de acolo și am dat posibilitatea altui actor extern, Federația Rusă, să intervină și să manipuleze prin diferite canale și să-și promoveze propriii săi lideri. Acest lucru trebuie să înceteze. Noi trebuie să avem grijă mai multă de elita politică de acolo, să promovăm oameni cu care să să conlucrăm.

Găgăuzia nu este un obstacol pentru integrarea europeană, în ciuda multor probleme care există în dialogul nostru cu ei. Pentru că s-a demonstrat cu Acordul de Asociere, când înainte de semnarea acelor acorduri știți foarte bine au organizat două referendumuri în care au strigat, au declarat că ei vor renunța la Republica Moldova, se vor disocia de Republica Moldova, vor solicita independența dacă Republica Moldova va adera la Uniunea Europeană. Ei bine, Acordul de Asociere a fost semnat, a fost ratificat, ei sunt beneficiarii majori ai acestui Acord de Asociere, inclusiv regiunea transnistreană și cetățenii lor călătoresc liber în Uniunea Europeană, copiii lor învață în capitalele europene. Deci, ei înțeleg foarte bine că Uniunea Europeană nu este dușmanul lor.

Ceea ce trebuie să le demonstrăm este că aderarea noastră la Uniunea Europeană, integrarea noastră în Uniunea Europeană și aderarea deplină în viitor le va aduce mai multă siguranță, drepturile lor vor fi respectate, autonomia lor va fi pe deplin valorificată în Uniunea Europeană alături de Republica Moldova.

Scenariul pe care nu îl dorește nimeni

Cristina Cileacu: Noi filmăm în luna iulie și toată lumea se gândește deja la ce se întâmplă, ce se va întâmpla cu războiul. Acum se simte un fel de descreștere a atacurilor. Toată lumea se gândește că este o pauză pe care rușii o iau ca să revină în forță în septembrie. Din punctul de vedere al Republicii Moldova și luând în calcul tot ce ați spus până acum în acest interviu, care ar fi cel mai negru scenariu la care se gândește guvernul dumneavoastră în ceea ce privește evoluția războiului din Ucraina?

Victor Chirilă: Cel mai negru scenariu ar fi continuarea acestui război, extinderea sa asupra altor orașe cruciale și pentru Ucraina, dar și pentru Republica Moldova.

Cristina Cileacu: Vă gândiți la Odesa?

Victor Chirilă: Cum ar fi Mikolaiv, Odesa, în momentul acela sigur că situația regională se va agrava foarte mult pentru Republica Moldova. Am putea avea un nou flux de refugiați, care ar fi o lovitură destul de puternică pentru economia noastră și pentru resursele noastre deja destul de reduse.

Da, noi beneficiem de asistență financiară din partea partenerilor noștri, dar majoritatea acestei asistențe vine indirect, prin organizații internaționale - umanitare, de altă natură financiară. Ele nu vin în bugetul nostru și valorificarea unei astfel de asistențe ia timp, timp pentru luarea deciziilor, timp pentru aducerea ei în bugetul Republicii Moldova.

Noi avem nevoie - doar în condițiile actuale, pentru a face față actualului flux și impactului său, actualului flux de refugiați - noi avem nevoie de câteva sute de milioane de dolari. Actualmente, am beneficiat de aproximativ o sută și ceva. Dar repet, impactul acestui flux de refugiați este și social, și economic, și politic.

Deci, ele au mai multe implicații, mai multe implicații nefaste și, de asemenea, ar crea presiune pe frontieră, ar perturba inclusiv relațiile noastre comerciale, importurile, exporturile, aprovizionarea, securitatea alimentară ar perturba-o și ar pune în pericol inclusiv securitatea internă. Deci, am fi într-o situație foarte proastă, dar acesta este scenariul negru.

Sigur, autoritățile noastre sunt conștiente, iau măsurile necesare pentru a ne pregăti, inclusiv se iau măsuri necesare în dialog și în parteneriat cu România. Deci, fără îndoială că nu vom fi prinși nepregătiți. Vom fi pregătiți. Ne va fi greu, dar vom face față. Toate instituțiile deja au dat dovadă că știu să se mobilizeze în astfel de situații și ne-am mobilizat în momente în care nu eram suficient de pregătiți. Acum suntem pregătiți, mai bine pregătiți decât... Vom avea nevoie de mai multă asistență financiară atunci, urgentă, fără îndoială, și de susținere politică foarte clară, tranșantă, pentru a evita extinderea conflictului peste frontierele noastre cu Ucraina. Deci, asta ar fi. Și cred că împreună vom face față, dacă s-ar întâmpla așa ceva. Sigur, evoluțiile de pe front totuși ne fac să fim relativ optimiști, dar în același timp că nu lăsăm garda jos, ne pregătim pentru...

Cristina CileacuToate scenariile toate scenariile posibile... Să sperăm că nu o să fie cel negru.

Victor Chirilă: Să sperăm. Sperăm foarte mult, sperăm foarte mult, pentru că aceasta ar da peste cap toate planurile noastre, inclusiv agenda europeană și reformele pe care noi le-am început. Chiar în ciuda acestui război, reformele au continuat, reforme în domeniul justiției, de exemplu, au continuat și reforme care sunt apreciate, pași apreciați la Bruxelles, care în cele din urmă au și convins Bruxelles-ul și alte capitale europene că într-adevăr merităm acest statut de stat candidat la Uniunea Europeană.

Cristina Cileacu: Să sperăm, cum spuneam, că lucrurile nu ajung în punctul acela atât de de rău și continuăm discuția cu altă ocazie. Mulțumesc mult pentru acest interviu.

Sursa digi24.ro.

Tags

Alte Noutati

LIVE
Meteo Chișinău
16,07
Nori împrăștiați
Umiditate:99 %
Vint:2,57 m/s
Wed
18
Thu
16
Fri
20
Sat
22
Sun
23
Arhivă Radio Chișinău