Andrei Spînu vorbește despre efectele grave ale războiului din Ucraina asupra Republicii Moldova, subliniind că populația moldoveană resimte urmările conflictului generat de forțele armate ruse aproape la fel ca ucrainenii.

Referindu-se la perspectiva integrării Republicii Moldova în Uniunea Europeană, vicepremierul de la Chișinău reiterează că acest lucru "nu poate să se întâmple fără România", scrie Agerpres.

AGERPRES: Domnule vicepremier, Republica Moldova trece printr-o criză energetică fără precedent. Cât de mare este această criză? Cum o percepeți dumneavoastră din interior și care sunt soluțiile urgente pentru rezolvarea ei?

Andrei Spînu: Cred că nu voi exagera dacă voi spune că e cea mai profundă criză energetică prin care trece țara noastră de la independență. Ținând cont că, în acest moment, în special după atacurile Federației Ruse în Ucraina, pe lângă livrările de gaz care sunt incerte, vom avea probleme sau deja avem probleme și cu livrările de energie electrică. De două zile avem insuficientă energie electrică contractată comercial și în prezent ne bazăm pe acel contract de avarie între Moldelectrica și Transelectrica, prin care preluăm o parte din energie. Soluțiile pe termen scurt, din păcate, în domeniul energetic sunt mai puține. Personal, regret că Moldova nu a întreprins pași mai curajoși, în trecut, să-și diversifice partenerii în domeniul energetic.

În același timp, noi facem tot posibilul să economisim și, începând de la instituțiile publice, cetățeni, agenți economici, venim cu apelul să economisim atât resursele de gaz, cât și de energie electrică. În septembrie - vreau doar să vă dau câteva cifre -, consumul de gaz a fost redus cu 37%. În octombrie, în primele 23 de zile, consumul de energie electrică a fost redus cu 16%. Și facem acest lucru în continuare.

Suplimentar, pe termen scurt, capacităm Energocom, care este întreprindere de stat din domeniul energetic, astfel ca această întreprindere să poată participa la piețele regionale și internaționale de achiziție a resurselor energetice, gaz și energie electrică. Dacă vorbim de energie electrică, deja s-a înregistrat pe OPCOM sau bursa de energie electrică din România și cred că în zilele următoare va putea achiziționa energie electrică din această sursă. Referitor la gaz, am reușit să creăm un stoc de 83,5 milioane de metri cubi de gaz pentru această iarnă și vom continua să achiziționăm mai departe.

Un alt aspect este că noi dorim să rupem, pe termen lung, dependența de o singură sursă și de un an de zile suntem în căutarea altor parteneri care să asigure furnizarea resurselor energetice pentru țara noastră. Suntem în discuție cu Azerbaidjan, suntem în discuție cu România, cu Comisia Europeană și alți furnizori care ar putea să ne ajute. Iar dacă vorbim de această iarnă, Guvernul a aprobat un plan de pregătire pentru sezonul de încălzire și avem peste 30 de măsuri pe care le întreprindem. Ieri (24 octombrie n.e.) a avut loc ședința Comisiei guvernamentale pentru pregătirea sezonului de încălzire și facem tot ceea ce este nevoie ca țara să nu aibă de suferit în această perioadă.

AGERPRES: Această criză s-ar putea acutiza? Aveți cel mai negru scenariu posibil? 

Andrei Spînu: Cu siguranță, în contextul geopolitic în care ne aflăm, evident că orice se poate să fie mai rău decât este acum și, dacă până la 10 octombrie, lucrurile, cel puțin pe domeniul electro-energetic, erau cât de cât în regulă, după atacurile Federației Ruse, lucrurile s-au schimbat dramatic. Practic, Ucraina a stopat exportul atât către Moldova, dar și către România, Polonia, Slovacia, și nu știm care sunt planurile Kremlinului pentru alte obiective de infrastructură.

Știm că interconectarea Republicii Moldova cu România nu este una suficientă; da, este suficientă pentru această situație, dar poate fi îmbunătățită pe viitor. Nu știm dacă (rușii) vor ataca și alte obiecte de infrastructură, nu știm dacă vor decide sistarea completă a livrărilor de gaz, inclusiv tranzitarea acestui gaz prin Ucraina.

Sunt elemente ale acestui război care nu este pe teritoriul Republicii Moldova, dar care într-un fel este prin anumite acțiuni hibride și noi considerăm că această situație din domeniul energetic poate fi catalogată ca o acțiune hibridă la adresa Republicii Moldova, evident că în acest context lucrurile ar putea să se complice și mai mult.

AGERPRES: Deficitul de energie poate fi acoperit cu importul din România. Aveți garanții legate de cantități și de prețuri din România?

Andrei Spînu: Nu avem garanții, dar Guvernul României a făcut un pas important pentru țara noastră. În primul rând a introdus Republica Moldova în acea ordonanță de urgență care permite achiziționarea bilaterală la un preț mai avantajos decât piața. Din păcate, încă nu există suficientă capacitate nici în România pentru a acoperi toate nevoile la acel preț plafonat. În acest considerent, suntem gata să cumpărăm și de pe piață, dar și prin acel contract de avarie care oferă acea electricitate la un preț mult mai ridicat.

Suntem în discuție acum pentru luna noiembrie. Evident că atât la nivel de Minister al Energiei din România, dar și la nivel de Guvern, președinte, se discută să creștem acele capacități pentru țara noastră în baza contractelor bilaterale.

Pe scurt, cred că Moldova are o șansă unică, acum, să devină independentă energetic de Gazprom și, iarăși, nu vreau să exagerez, dar cred că România are o șansă unică acum să ne ajute să facem acest pas. Pentru Moldova, un contract pe termen lung atât pe gaz, cât și capacități mai mari de energie electrică ar însemna o salvare, nu pentru mine, dar pentru toate generațiile viitoare din țara noastră.

AGERPRES: Aveți un contract în derulare cu Gazprom. Nu mai poate fi dus la capăt?

Andrei Spînu: Noi am zis că suntem interesați să ducem contractul la capăt, dar din păcate vedem un comportament nu tocmai prietenesc și, chiar dacă Gazprom continuă să spună că este un partener de încredere, noi vedem că nu este. Deja în luna octombrie, chiar dacă noi ne-am onorat toate obligațiile, ei au redus volumele pentru țara noastră cu 30%. Pentru luna noiembrie, dacă vor livra aceeași cantitate, ar însemna o reducere cu 60% a volumului, deci în acest context, încă nu ne putem baza pe acel contract, în orice moment ei pot decide să rezilieze contractul sau să nu livreze cantitățile convenite. 

AGERPRES: Serviciile de electricitate și gaz trebuie asigurate și pentru populația Republicii Moldova din Transnistria. Aveți garanții că acele servicii vor putea fi și plătite de către populația transnistreană?

Andrei Spînu: Nu vor avea de ales. Indiferent de scenariu, dacă Gazprom va sista livrările, atunci toți cetățenii Republicii Moldova trebuie să-și plătească factura, că sunt pe malul drept sau pe malul stâng al Nistrului. 

AGERPRES: Aveți și pârghii de intervenție în situația aceasta sau luați în calcul și decuplarea Transnistriei de la rețeaua națională?

Andrei Spînu: Noi nu vorbim de decuplare pentru că cetățenii Republicii Moldova sunt și pe de o parte, și de alta a Nistrului, dar ei vor trebui să achite și pentru asta vor primi facturile conform consumului care va fi și prețurilor care vor fi. 

AGERPRES: Luați în calcul introducerea unor restricții majore pentru populație, altele decât cele în vigoare? Vă gândiți la întreruperea iluminatului public pe timp de noapte sau a celui ornamental pe timpul sărbătorilor de iarnă?

Andrei Spînu: Sincer vorbind, noi luăm în calcul toate scenariile, inclusiv deconectări în lanț, așa ca să păstrăm echilibrul sistemului electro-energetic. Ce facem la moment este că, chiar azi comisia de situație excepțională a luat anumite decizii, așa cum ați menționat, de reducere a iluminatului stradal, a iluminatului decorativ, iluminatului publicitar, pentru a reduce consumul de energie electrică, dar nu excludem faptul că vom fi într-o situație în care să deconectăm orașe sau sate în totalitate de la energia electrică în anumite ore pentru a reduce consumul.

AGERPRES: Operatorii industriali ar putea fi afectați?

Andrei Spînu: Toată lumea ar putea fi afectată, atât operatorii industriali, cât și cetățenii, dar, repet, este un scenariu pe care noi nu ni-l dorim și în acest sens căutăm soluții, dar este un scenariu pe care noi îl așteptăm și ne pregătim pentru el. 

AGERPRES: Sunteți și ministrul Infrastructurii. Aveți parteneriat în derulare cu România pe dezvoltare rutieră, pe dezvoltare feroviară. În ce măsură aceste proiecte se derulează conform așteptărilor dumneavoastră?

Andrei Spînu: Evident că eu mi-aș dori să se deruleze mult mai repede și cred că și colegii din România. Nu vreau să arunc cumva vinovăția într-o parte sau în alta, este, dacă vreți, o șansă în trecut ratată, care de abia acum își capătă tracțiunea. Aceste contacte și aceste ședințe comune ale Guvernului, ale Parlamentului, vizite bilaterale, foarte multe la diferite niveluri, de fapt creează aceste mecanisme care, încet, încet, grăbesc procesele de colaborare între țările noastre. Eu, încă o dată, îmi doresc ca lucrurile să se miște mai repede și sunt sigur că și colegii din România la fel, dar sunt și proceduri birocratice, care, cumva, ne împiedică în unele momente.

Cel puțin pe proiectele pe care le-am  inițiat am avut un progres considerabil. Să luăm, de exemplu, reducerea tarifelor la roaming, care s-a întâmplat în șase luni de când am venit la Guvern. Nu s-a întâmplat în 30 de ani și s-a întâmplat în șase luni. La fel cu acordurile pe poduri. Toate acordurile pe poduri au fost semnate și deja se lucrează. Referitor la apă, ApaVital din Iași va trece Prutul chiar până la finalul anului. A durat un pic, dar l-am dus la capăt. Iarăși un proiect care a fost discutat încă zece ani în urmă. Nu mai vorbim de domeniul energetic, în care avem contracte comerciale. Cine își mai amintește când s-a cumpărat ultima dată energie electrică din România? Cred că nici eu nu îmi aduc aminte. Știu că a fost o situație în anul 99 când a fost o situație de urgență, dar acum avem contracte comerciale cu trei furnizori din România. OPCOM-ul, operatorul de piață, va veni în Republica Moldova și se va lansa. Bursa română de mărfuri s-a lansat în Republica Moldova și evident că îmi doresc mai mult, dar să nu uităm că e de abia un an de când toate acestea s-au întâmplat.

Eu cred că noi avem o șansă istorică, în care avem un guvern pe deplin angajat în procesul de integrare europeană și pe deplin angajat în restabilirea relațiilor cu România, pe toate domeniile. 

AGERPRES: Dezvoltarea Republicii Moldova depinde mai mult de România sau de Uniunea Europeană?

Andrei Spînu: Eu cred că ele nu pot fi separate așa. Noi toți înțelegem că integrarea Moldovei în Uniunea Europeană nu poate să se întâmple fără România. Deci România este principalul nostru pilon în procesul de integrare europeană. Și noi nu vedem altfel cum să reușim dacă România nu va fi de partea noastră și noi nu vom merge, cumva, cot la cot în acest proces de integrare europeană a Moldovei.

AGERPRES: În calitate de vicepremier, cum apreciați că se va finaliza acest război din Ucraina?

Andrei Spînu: În primul rând, eu vreau să se finalizeze cât mai repede pentru că trebuie să spunem clar: acest război început de Federația Rusă împotriva Ucrainei deja a creat prea multe victime, copii, femei, bărbați, familii, bătrâni. A afectat infrastructură, socială, critică, de tot felul, nemaivorbind de probleme regionale, energetice, securitate alimentară și așa mai departe. Deci în primul rând îmi doresc să se încheie cât mai repede. Și doi, evident că îmi doresc ca Ucraina să câștige acest război și noi, ca țară, facem tot posibilul să ajutăm atât cât putem. 

AGERPRES: Ce prejudicii a creat acest război Republicii Moldova?

Andrei Spînu: Inclusiv situația în care suntem. Trebuie să cumpărăm resurse energetice la prețuri care nu au mai fost niciodată. Și nu doar pentru Moldova, dar pentru toată Uniunea Europeană. A afectat infrastructura energetică din Ucraina, care ne livra 30% din curentul electric și pe care nu o mai avem, trebuie să o căutăm din altă parte și la prețuri mult mai mari. Ne-a afectat comerțul cu această țară, cu Ucraina, cu care noi eram un partener important. Inclusiv a creat probleme la lanțurile logistice pentru antreprenorii din Republica Moldova care foloseau porturile din Ucraina. Nemaivorbind de relațiile umane, turistice dintre țările noastre, care erau foarte bine dezvoltate.

Deci eu nu cred că este cel puțin o persoană din Republica Moldova care să nu fie afectată direct, nu indirect, direct de acest război. Și eu permanent am spus că, dacă vreți, Moldova este la fel în război. Noi nu avem bombardamente, nu avem atacuri directe asupra țării noastre, dar efectele acestui război sunt similare și câteodată mai dădeam exemple că nu există nicio diferență între Bălți și Lvov sau Chișinău și Odesa. Bun, Odesa a fost bombardată, dar în mare parte multe orașe din Ucraina nu au fost bombardate cum a fost bombardat și teritoriul Republicii Moldova, iar impactul este aproape similar.

Să nu uităm că săptămâna trecută, trei rachete au trecut peste teritoriul Republicii Moldova. O parte mare a spațiului aerian al Republicii Moldova este în continuare închis din motive lesne de înțeles, de siguranță. Deci noi suntem practic conectați la toate efectele negative ale acestui război ținând cont de cât de mari suntem, ținând cont de interesul Federației Ruse asupra Moldovei, ținând cont de Transnistria și a hotarului comun pe care îl avem cu Ucraina.