Proiectul de lege, sursa unor mitinguri masive de la începutul săptămânii, tocmai a depășit o etapă legislativă majoră, primind aprobarea deputaților din partidul Visul Georgian, aflat la putere, în cadrul unui vot boicotat de opoziție. Ar trebui să urmeze alte două lecturi, un proces care ar putea dura săptămâni, mai ales că președinta Salome Zourabichvili, pro-europeană și aflată în conflict cu guvernul, ar putea apoi să opune veto-ul său. Deputații apropiați de putere au însă o majoritate suficientă pentru a-l depăși, scrie G4Media.

Potrivit vocilor critice, această lege este represivă și ar putea amenința apropierea Georgiei de Uniunea Europeană.

Miercuri seara, aproximativ 20.000 de persoane s-au adunat în fața Parlamentului, blocând principala arteră a capitalei în fața a sute de polițiști, înainte de a mărșălui spre birourile premierului pentru a-i cere acestuia să vină în întâmpinarea lor, a notat un jurnalist AFP.

„Nu legii rusești!”, au scandat participanții, în timp ce răsunau notele imnului național al Georgiei și Oda bucuriei, unul dintre simbolurile Europei.

Proiectul de lege este comparat cu legea privind „agenții străini” folosită de Kremlin din 2014 pentru a persecuta vocile disidente, ONG-urile și mass-media independente.

„Este o zi tristă pentru Georgia, deoarece guvernul nostru a mai făcut un pas către Rusia și mai departe de Europa”, a declarat protestatarul Makvala Naskidashvili.”Dar mă bucur și să văd o astfel de unitate în rândul tinerilor”, a adăugat această femeie de 88 de ani. Acești tineri „sunt europeni mândri și nu vor lăsa pe nimeni să le strice visul european”.

Mitinguri au avut loc și în alte câteva orașe, inclusiv la Batumi, potrivit agenției de presă Interpress.

Luni și marți au fost organizate alte proteste. Poliția antirevoltă i-a urmărit pe unii protestatari pe străzile din jurul Parlamentului, brutalizând sau arestând o parte din protestatari.

Presa georgiană a spus, de asemenea, că și jurnaliștii au fost agresați de forțele de ordine.

Dacă proiectul de lege este aprobat, organizațiile care primesc peste 20% din finanțarea lor din străinătate vor fi obligate să se înregistreze ca „organizații ce urmăresc interesele unei puteri străine” și riscă să fie amendate.

UE, care a acordat Georgiei statutul de țară candidată la aderare în decembrie, a solicitat să se renunțe la acest proiect de lege, considerând că el contravine programului de reformă pe care această țară trebuie să îl asume pentru a progresa pe calea spre aderare.

Șeful diplomației europene Josep Borrell și comisarul UE pentru extindere Oliver Varhelyi au declarat că votul de miercuri este „foarte îngrijorător”.”O adoptare finală a acestei legi ar avea consecințe negative” în ceea ce privește ambițiile europene ale Georgiei, au spus aceștia, considerând că o astfel de lege „nu este aliniată” la valorile UE.

Washingtonul și-a exprimat îngrijorări similare.

Guvernul georgian asigură că proiectul de lege urmărește doar mai multă „transparență” în finanțarea organizațiilor.

Premierul Irakli Kobakhidze, care a inițiat proiectul de lege, a acuzat anumite grupuri ale societății civile că încearcă să implice Georgia în războiul din Ucraina și că doresc să declanșeze o revoluție.”Înainte, cu demnitate, spre Europa!”, a spus el, asigurând totodată că liderii occidentali critică acest text fără a aduce argumente. În pofida declarațiilor ostile față de occidentali, Irakli Kobakhidze a spus că aderarea la NATO și Uniunea Europeană va fi prioritatea lui.

Alegerile legislative, văzute ca un test, sunt planificate în octombrie.

Președinta Georgiei, Salome Zourabichvili, a considerat că măsura este contrară „voinței populației”.”Este vorba de o provocare directă, o strategie rusă de destabilizare”, a spus ea.

O primă versiune a acestui proiect de lege a fost abandonată în martie 2023, după demonstrații masive care au fost dispersate de poliție.