Conflictul transnistrean reprezintă cea mai grea problemă moștenită din epoca sovietică, iar cel mai bun indicator atunci când vorbim despre perspectivele soluționării acestei probleme sunt cei 90% din locuitorii regiunii care au cetățenia Rep. Moldova, a subliniat analistul politic, Igor Boțan:

„Esența conflictului constă în faptul că aproximativ 12% din teritoriul Republicii Moldova nu este controlat de organele constituționale. La 2 mai 2017 Curtea Constituțională a adoptat o hotărâre privind statutul de neutralitate a Republicii Moldova în care a stabilit că teritoriul Republicii Moldova din stânga Nistrului este ocupat de Rusia. (...)  Eu cred că atâta timp cât asistăm acum la agresiunea militară rusească împotriva Ucrainei e mai bine ca autoritățile moldovene să desfășoare o muncă îndreptată spre comunicarea cu cetățenii Rep. Moldova, care se află în stânga Nistrului. Da, sunt dea cord că Rep. Moldova are un potențial limitat pe toate dimensiunile, dar asta nu înseamnă că țara noastră nu poate să aibă o politică foarte bine argumentată pentru a reveni la integritatea teritorială a țării noastre”, a declarat Igor Boțan.        

Sintagma „conflict înghețat” denotă faptul că acest conflict nu a fost soluționat, unul foarte complex, iar o soluție simplă este foarte dificil de realizat, consideră directorul Institutului de Cercetări Juridice, Politice și Sociologice al USM, Victor Juc:

„Federația Rusă este mult mai interesată de a menține această stare de conflict într-o stare înghețată decât conflictul să fie rezolvat în interesul Rep. Moldova și în asemenea manieră să își piardă o pârghie foarte importantă de influență asupra Rep. Moldova. Puțin probabil este ca conflictul să fie soluționat chiar și într-un viitor proxim, pornind de la realitățile din ziua de astăzi. Dacă se va schimba într-o anumită măsură în special situația din Ucraina putem să ne așteptăm la altceva, dar dacă nu, mai bine conflictul să rămână înghețat, iar autoritățile constituționale să promoveze modernizarea și negocierile cu UE. Dar chiar și după soluționarea conflictului, oricum vor rămâne probleme, cum ar fi: probleme de ordin militar, juridic, energetic, economic. Este un fenomen foarte complex, iar o soluție simplă practic este foarte dificil de realizat”, a declarat Victor Juc.   

Conflictul din 1992 cu siguranță nu a fost unul interetnic, ci este un conflict politic, fapt care era vizibil chiar de la început, de la sesiunile Parlamentului când deputații transnistreni au ieșit din sala de ședințe și până în zilele de astăzi, a subliniat medicul Alexandru Cerbu, care a fost șef al Stației de urgență în orașul Tighina în perioada acțiunilor militare

„La 2 martie se împlinesc 32 de ani de la începutul războiul. Începutul s-a petrecut chiar sub ochii mei. Eu ca medic șef la urgențe am văzut cum s-a începutul atacul asupra secției de poliție, apoi au început să treacă în centrul orașului și s-au început împușcături - practic în jumătate de oră orașul a devenit pustiu. Totuși, cele mai intense lupte au fost pe data de 22 iunie, atunci când Rep. Moldova a folosit și aviația, pentru prima dată am văzut asta.  Luptele erau extraordinar de intense, am fost un oraș în plin război. Poliția lupta pentru noi, dar și voluntarii, despre care din păcate puțin se vorbește”, a spus Alexandru Cerbu.

Războiul de la Nistru a izbucnit la 2 din 1992, prin atacul comisariatului de poliție din Dubăsari. Au urmat ciocniri sângeroase pe platourile Coșnița și Cocieri, iar cele mai grele lupte s-au dat în luna iunie, la Tighina, cu implicarea artileriei grea din dotarea Armatei a 14-a.