Portalul Anticorupție.md publică o investigație întitulată ”Latifundiarul de la șefia Procuraturii Generale”, despre afacerile procurorului general-adjunct, Ruslan Popov. Potrivit sursei citate, procurorul și-a organizat în mai puțin de patru ani o afacere de perspectivă în domeniul agriculturii, pe care a înregistrat-o pe numele tatălui său, un simplu pensionar din satul Mileștii Mici, raionul Ialoveni. Omul legii nu recunoaște că afacerea îi aparține, în schimb declară că este ajutat de părinții pensionari, care întreaga viață au avut un trai modest. Oamenii din sat și chiar angajații susțin că afacerea este a procurorului.  Este vorba de o livadă care se întinde pe o suprafață de circa o sută de hectare. Afacerea este înregistrată juridic în 2015, ca Gospodăria Țărănească Alexandru Popov, pe numele tatălui procurorului. Întrebat despre afacere, adjunctul procurorului general a declarat că nu are nicio atribuție. „Este afacerea exclusivă a părinților. Nu sunt implicat absolut de loc”, a precizat Ruslan Popov.

Ziarul de Gardă publică în ediția sa de print, care iese astăzi în chioșcuri, un articol desfășurat despre „băncile țărănești” care au lăsat mai mulți oamenii fără bani de înmormântare, precum și detalii noi despre dosarul finanțării PSRM din străinătate. De asemenea este relatat motivul, invocat de Președinție, pentru care ZdG nu a fost invitat la petrecerea jurnaliștilor organizată de președintele R. Moldova Igor Dodon. Și tot în ZdG găsiți un articol detaliat despre deficitul de profesori în mai multe școli, despre cum doar jumătate din numărul total de școli primare sunt dotate cu punct medical, dar și alte statistici îngrijorătoare.

Guvernul Chicu intenționează să atragă mijloace financiare din partea Federației Ruse și a Belarusului, iar acest lucru va crea anumite tensiuni în discuțiile care vor fi desfășurate pe durata vizitei la Chișinău a misiunii FMI, a opinat economistul Viorel Gârbu, într-un interviu pentru Europa Liberă. Potrivit lui, ”concluziile care pot fi avansate urmare a acestei misiuni, pot fi totuși diferite față de ceea ce a fost în perioada anterioară și aici eu cred că aspectul cel mai important ține de intenția guvernului de a atrage mijloace financiare suplimentare. Știm că Fondul Monetar Internațional nu iubește acest gen de comportament pe care îl manifestă și l-au manifestat anterior și alte guverne, Fondul Monetar Internațional a fost rezervat și Banca Mondială, de asemenea, se uită rezervat la acțiunile promovate de guvernele naționale care încearcă să găsească alte surse de finanțare, excepție fiind acele surse care sunt oferite de FMI și Banca Mondială”, a remarcat expertul.

Liderul PPDA, Andrei Năstase, afirmă la TVR Moldova că Blocul ACUM a fost creat doar pentru alegeri și în prezent nu mai există. „Am muncit pentru asta ca Blocul ACUM să dăinuie, să nu se oprească doar la alegerile locale sau la alegerile parlamentare, din păcate abordarea noastră nu a fost susținută de colegii de la PAS, ei au considerat că trebuie să ne separăm. Noi respectăm decizia lor, am luat act de declarațiile doamnei Sandu că Blocul ACUM ar fi fost creat doar pentru alegeri și nu mai există și acum mergem înainte,” a declarat liderul Partidului Platforma “Demnitate și Adevăr”, Andrei Năstase.

Analistul politic Victor Ciobanu spune într-un interviu pentru portalul Tribuna că președintele Igor Dodon deja se află în campanie electorală și miza lui este clară – al doilea mandat prezidențial. ”Ceilalți s-au aliniat implicit acestei campanii. În general, cred că va fi un an al (re)grupărilor forțelor politice și al (re)configurării spectrului politic. (…) Candidați reali sunt doi – Igor Dodon și Maia Sandu, și unul dintre ei va fi viitorul președinte. Cu siguranță vom vedea mulți alți candidați și pe stânga, și pe dreapta, unii vor face doar figurație, alții vor participa în jocuri mai sofisticate, care ar putea să fie determinante pentru rezultatul final”, subliniază analistul. El punctează că, totuși, alegerile prezidențiale trebuie privite și prin prisma viitoarelor alegeri (cel mai probabil anticipate) parlamentare.

Republica Moldova este un stat cu tot mai puțină democrație, înscriindu-se în lista statelor cu un regim hibrid de guvernare și ajungând la un nou record negativ în cadrul ratingului realizat anul de către The Economist Intelligence Unit, notează Cotidianul. Pentru anul 2019 Republica Moldova a fost clasificată cu un rating de 5,75, cel mai slab din istorie, în condițiile în care anul trecut avea un rating de 5,85. Republica Moldova a retrogradat pentru prima dată, în 2017, la statutul de regim hibrid, după ce până în acel an era considerată o țară cu „democrație defectuoasă”.