Experta în domeniul justiției în cadrul Institutului pentru Politici și Reforme Europene, Angela Popil, a declarat că modificările legislative adoptate recent privind procedura de numire a membrilor comisiilor de vetting ridică probleme serioase de constituționalitate și pot afecta echilibrul procesului.

„Modificarea legilor privind evaluarea extraordinară a judecătorilor și procurorilor a fost, în opinia noastră, o inițiativă neinspirată și ridică serioase probleme de constituționalitate. Cu regret, schimbările operate în martie 2026 modifică această paradigmă. Înțelegem intenția autorilor amendamentului, care au văzut această intervenție ca pe o soluție pentru deblocarea numirii membrilor internaționali în comisii. Totuși, reducerea pragului de vot de la o majoritate calificată la o majoritate simplă nu este suficient argumentată. O astfel de reformă necesită un consens larg, inclusiv politic, cu participarea tuturor actorilor relevanți. În absența acestui consens, reforma riscă să eșueze”, a spus Angela Popil.

Membra Consiliului Superior al Procurorilor, Elena Roșior a atras atenția asupra deficitului de cadre din procuratură și asupra numărului mare de funcții vacante, inclusiv la nivel managerial. Ea a menționat că suprapunerea mai multor proceduri de evaluare afectează capacitatea instituțională și îngreunează ocuparea posturilor-cheie.

„Potrivit hotărârii Parlamentului, în sistemul Procuraturii trebuie să fie angajați 720 de procurori. La ziua de astăzi, activează 582, ceea ce înseamnă 138 de funcții vacante. În ceea ce privește funcțiile de conducere, respectiv procurorii șefi și adjuncți, sistemul se confruntă cu o problemă majoră: în prezent există 61 de funcții ocupate în regim de interimat. În opinia mea, funcția de procuror-șef exercitată interimar este cea mai vulnerabilă. Am formulat o opinie separată față de modificările legislative din martie nu pentru că ne opunem procesului de evaluare, ci pentru că am anticipat că anumite aspecte nu vor putea fi realizate în termenele asumate. Este vorba despre termenele de 31 august și 31 decembrie 2026, iar în opinia mea Comisia nu va putea evalua numeric acești procurori până la aceste date”, a precizat Elena Roșior.

Vicepreședintele Comisiei juridice, numiri și imunități, Igor Chiriac, a subliniat că reforma justiției trebuie privită în ansamblu și a îndemnat la răbdare, menționând că modificările legislative au avut scopul de a debloca un proces care stagna, iar verdictul final urmează să fie dat de Curtea Constituțională și de Comisia de la Veneția.

Vettingul reprezintă procedura extraordinară de evaluare a integrității etice și financiare a judecătorilor și procurorilor, introdusă în Republica Moldova începând cu 2022. Procesul vizează verificarea averilor, a modului de dobândire a acestora și a reputației profesionale, iar cei care nu promovează evaluarea sunt obligați să părăsească sistemul.

Până în prezent, dintre cei 170 de judecători supuși evaluării, 55 au promovat, 29 au fost respinși, iar 51 au demisionat pe parcursul procedurii. În cazul procurorilor, din aproximativ 130 aflați în proces, doar 22 au primit rapoarte de promovare, 7 au fost respinși, iar circa 100 se află încă în evaluare. Legea prevede finalizarea întregului proces până la 31 decembrie 2026, termen pe care reprezentanții instituțiilor implicate îl consideră imposibil de respectat.