„Verticala puterii pe model sovietic, încă vie în Republica Moldova. Cazul Igor Dodon” astfel își intitulează editorialul Mădălin Necșuțu în veridica.ro. Jurnalistul trece în revistă cum unii politicieni de la Chișinău s-au agățat orbește de putere, când electoralul a optat pentru alți politicieni. El se referă la fostul președintele comunist Vladimir Voronin, la oligarhul absolutist Vladimir Plahotniuc, și la liderul majorității parlamentare, Igor Dodon.

„Verticala puterii a rămas și în ziua de astăzi la acești lideri, care au dominat politica de la Chișinău în ultimii circa 20 de ani, o constantă în modalitatea lor de gândire autoritară pe model sovietic/rusesc. Este un tip de mentalitate în care „tătucul” deține puterea indiferent de forma de organizare politică, fie că vorbim de o republică prezidențială sau parlamentară. Toți acești lideri s-au crezut inamovibili, iar istoria Republicii Moldova i-a trecut în paginile negre ca despoți care au fost în stare la propriu să calce pe cadavre pentru a nu ceda puterea”, concluzionează autorul.

Într-o analiză, IPN scrie despre pericolul războiului regional, amintind că liderul PSRM, Igor Dodon a devenit unul dintre beneficiarii războiului regional, pe care l-a susținut, exprimându-și în mod public suportul pentru anexarea Crimeii și dorința recuperării cu ajutorul Rusiei a teritoriilor istorice, pierdute în favoarea Ucrainei. Aceeași pledoarie l-a ajutat pe Igor Dodon și PSRM, la acel moment cu un rating de doar 0.5%, să atragă de partea sa în câteva luni de zile, jumătate din electoratul nostalgic al Partidului Comuniștilor din Republica Moldova (PCRM). Cheia succesului PSRM la alegerile parlamentare din noiembrie 2014 a constat în împânzirea teritoriului țării cu billboard-uri, care demonstrau suportul deschis din partea președintelui rus Vladimir Putin pentru liderii PSRM”.

La Europa Liberă, fostul ministru de Externe, Nicu Popescu analizează vizita și discursul președintei Maia Sandu la Consiliul Europei, de la Strasbourg. El observă că mesajul șefului statului a fost unul substanțial despre corupție, au fost și aspecte care s-au referit la dezvoltarea economică. „corupția este o urgență națională, o amenințare urgentă la adresa securității Republicii Moldova și fără combaterea acestui flagel nu putem vorbi nici despre crearea mai multor locuri de muncă, nici despre atragerea masivă a investițiilor, nici despre fortificarea securității Republicii Moldova prin modernizarea armatei sau serviciilor speciale. Deci, în acest sens, într-adevăr, corupția este acel călcâi al lui Ahile care incapacitează Republica Moldova în foarte, foarte multe domenii de dezvoltare și dna președintă a ținut să reitereze anume acest mesaj, inclusiv de la tribuna APCE”, crede Nicu Popescu.

Portalul media-azi.md analizează Indicele Libertății Presei 2021: Jurnalismul, „vaccinul împotriva dezinformării”, blocat în majoritatea țărilor. Republica Moldova s-a clasat pe locul 89 din 180 în Indicele Libertății Presei 2021, alături de Macedonia de Nord și Regatul Lesotho, din sudul Africii, potrivit raportului întocmit anual de organizația Reporteri fără Frontiere. Țara noastră și-a îmbunătățit scorul cu două puncte față de anul trecut, când ocupa locul 91.

„Reprezentanții organizației Reporteri fără Frontiere susțin că presa din Republica Moldova este una diversă, dar „extrem de polarizată, la fel ca țara însăși, care se caracterizează prin instabilitate politică cronică și influența excesivă a oligarhilor”. Potrivit RFS, viziunile editoriale ale principalelor instituții media sunt strâns corelate cu interesele politice și de afaceri ale proprietarilor lor, lucru care devine mai evident în scrutinele electorale”.