Mediile locale controlate de oligarhi fugari vor organizarea unui Sobor general republican al bulgarilor din R. Moldova pentru a protesta față de o închipuită politică de deznaționalizare a etnicilor bulgari locali. Atât timp cât relația Chișinăului cu Moscova rămâne complicată, datorită reimperializării politicii externe a Kremlinului, iar R. Moldova încearcă să își consolideze parcursul european, regiuni cu o populație mai apropiată de Rusia pot deveni puncte de presiune. Comparativ cu Găgăuzia, Taraclia nu a fost până acum un focar major de tensiune, dar poate fi activată în anumite contexte politice, mai ales dacă vor exista interese sau îndemnuri externe.Răspunsul Chișinăului și al partenerilor externi trebuie să fie mai activ. Pentru a diminua această influență, autoritățile de la Chișinău trebuie să investească în proiecte locale (infrastructură, educație, sprijin pentru minorități) și pot consolida prezența instituțională. Implicarea Bulgariei și a UE într-un mod mai intens poate oferi alternative culturale și economice la influența Rusiei. Sofia și București trebuie să sprijine aceste eforturi de europenizare și democratizare reală a regiunii, implementând strategii comune, menite să aducă raionul mai aproape de Uniunea Europeană. Zona Taraclia poate deveni un exemplu de bune practici în domeniul politicii externe promovate de cele două state, România și Bulgaria, existând un potențial uriaș de a securiza din toate punctele de vedere o regiune aflată într-o zonă strategică, la doar câțiva kilometrii de granița UE, dar și lîngă granița Ucrainei. Într-un context politic tensionat, regiunea Taraclia rămâne o piesă în jocul de influență al Rusiei în Republica Moldova, similar altor regiuni care par a fi ieșit definitiv ori temporar sub autoritatea autorităților constituționale, atenționează autorul.

Tiraspolul va primi și în martie gaze naturale cu asistența rusă și maghiară. Compania cu origini maghiare MET a confirmat pentru Europa Liberă că va continua livrările în regiunea transnistreană și „după luna februarie”. Liderul de la Tiraspol, Vadim Krasnoselski susține că gazele sunt livrate cu asistența rusă. Potrivit președintelui Consiliului de Administrație al Moldovagaz, Vadim Ceban, cooperarea va avea loc pe parcursul lunii martie, iar livrările din luna februarie „au fost executate în conformitate totală cu obligațiile contractuale”. Într-o postare pe canalul său de Telegram, Vadim Krasnoselski a spus că „gazul va fi livrat la timp” și a mulțumit autorităților ruse și vicepremierului rus Alexandr Novak. Purtătorul de cuvânt al Guvernului spunea că autoritățile de la Chișinău au acceptat actualul mecanism pentru „a nu admite o catastrofă umanitară în stânga Nistrului”, însă ar prefera ca regiunea transnistreană să accepte grantul de 60 milioane de euro oferit de UE pentru procurarea gazelor, oferta ce rămâne valabilă. Autoritățile separatiste au spus că nu vor ajutorul european pentru că acesta era condiționat, printre altele, de ajustarea tarifelor la gaze la cele de piață. Dar anunțul liderului separatist de la Tiraspol vine și la o zi după ce așa-zisele autorități din stânga Nistrului au anunțat în cele din urmă majorări de peste 100% a tarifelor la serviciile comunale, care vor intra în vigoare de sâmbătă, 1 martie.

Integrarea europeană, singura cale viabilă pentru viitorul Republicii Moldova, spune secretarul de stat la MAE Valeriu Mija, citat de Ziarul Național.   El a explicat că apropierea de Federația Rusă nu este o opțiune viabilă pentru moldoveni, deoarece regimul Putin se va confrunta cu consecințe economice de durată din cauza războiului din Ucraina. Potrivit secretarului de stat al MAE, apropierea de Uniunea Europeană și Occident oferă Republicii Moldova o oportunitate unică de a participa la reconstrucția post-război a Ucrainei, un proces care va aduce numeroase beneficii economice.

Relațiile R. Moldova cu SUA în era lui Trump. „Vom munci pentru a consolida dialogul”, spune ministrul de Externe Mihai Popșoi la TV8. Republica Moldova continuă să aibă un dialog strategic cu Statele Unite ale Americii (SUA) chiar și în actualele condiții de incertitudinii în care noua administrație de la Washington a pus pe pauză o serie de proiecte și finanțări. Ministrul de Externe, Mihai Popșoi susține că Moldova și SUA au în continuare un parteneriat solid, iar guvernarea de la Chișinău va face tot ce îi stă în putință pentru a convinge și sensibiliza partenerii americani vizavi de realitățile din țara noastră. „Considerăm că aceste incertitudini sunt temporare, iar R. Moldova cum a avut un parteneriat solid cu SUA, va avea și în continuare ori relațiile noastre cu Washington sunt bipartizane... Avem relații strânse cu congresmani influenți care cunosc bine regiunea noastră”, a declarat Mihai Popșoi la TV8.  

Europa în fața noilor provocări de securitate. Într-o analiză pentru Veridica, politologul Ion Tăbârță observă că Europa este prinsă în Ucraina între tranzacționalismul lui Trump și neoimperialismul lui Putin. Pentru Trump, scopul scuze mijloacele în atingerea unei păci în Ucraina, indiferent de garanțiile de securitate aduse Kievului și a modului în care va arata în viitor securitatea pe continentul european. Spre deosebire de SUA, Europa nu-și poate permite să ajungă la pace în Ucraina în orice condiții, fiindcă între ea și Rusia nu „este un ocean”, mai multe state europene aflându-se sub amenințarea rusească directă. Pusă în față unei mari încercări, Europa este impusă să-și construiască propriul sistem de securitate, dacă dorește ca modelul său democratic de dezvoltare să rămână unul viabil. Deocamdată, este greu de spus dacă un model european de securitate propriu se va naște sau nu. Trioul care se prefigurează – Franța, Germania și Marea Britanie – poate fi unul solid, cu anumite perspective, dacă componentele lui vor dori să se miște în aceeași direcție. Viitoare politică de securitate europeană nu trebuie să fie concepută ca anti NATO, ci ca parte componentă, dar cu un grad larg, în caz de necesitate, de autonomie decizională și de acțiune.

În Ziarul de Gardă, jurnalista Alina RADU comentează „Legea agentului Dodon”. Zilele trecute, Igor Dodon, politicianul cu agenda scrisă la Moscova, a lansat un nou proiect politic –  crearea unei legi cu privire la agenții străini în Moldova, țintind ferm în presa independentă și în societatea civilă, care îl deranjează pentru că ar primi granturi de la guverne civilizate și organizații transparente să dezvolte Republica Moldova. Autoarea se întreabă „cum vrea Dodon, care e filmat de oligarhul fugar Plahotniuc în timp ce primește kuliokul cu remunerări, care e filmat în timp ce deservește în campanii electorale agenții Kremlinului la Chișinău, care a trepădat la Moscova oricât de des a putut, care a făcut afaceri cu persoane obscure din anturajul guvernului rus, să interzică societatea civilă? Este evident că vrea să transforme Moldova într-o gubernie rusească, unde nu mai există presă independentă, unde nu există societate civilă liberă, unde nimeni nu poate critica autoritățile, iar închisorile sunt pline cu oameni care au scris postări critice pe rețele sociale sau au transferat câteva ruble în ajutorarea oamenilor din Ucraina, unde copii și vârstnici sunt săltați de pe stradă și amendați sau încarcerați pentru că ar fi protestat cu o foaie albă în mâini, sau pur și simplu li s-a năzărit milițienilor ruși că cineva ar fi protestat, unde opozanții politici putrezesc în lagăre sau chiar mor în bătaie sau împușcați în spate (vezi cazurile lui Nemțov și Navalnîi). În opinia autoarei, astfel de personaje nu e bine să mai aibă dreptul la inițiative legislative, fiind oprite prin Legea Agentului Kremlinului în spații răcoroase și tăcute.