De la explozia primei bombe atomice, la 16 iulie 1945, în deșertul New Mexico din Statele Unite, punctul culminant al Proiectului Manhattan inițiat în plin al Doilea Război Mondial, mai multe țări din întreaga lume au dobândit arme nucleare, transmite Digi24. 

În Europa, URSS a efectuat primul său test în 1949, urmată de Regatul Unit în 1952 și de Franța în 1960. Împreună cu Rusia, aceste două țări sunt singurele care dispun de capacități nucleare pe continent. Cu toate acestea, în Europa, Regatul Unit și Franța sunt singurii doi aliați care dispun de focoase nucleare. În Uniunea Europeană, Franța rămâne singură.

Rusia, principala putere nucleară a Europei

Parisul și Moscova dispun de trei vectori pentru a-și utiliza armele nucleare: rachetele balistice intercontinentale (componenta terestră), submarinele balistice cu propulsie nucleară (componenta maritimă) și proiectilele lansate din avioane (componenta aeriană). Londra are la dispoziție doar o flotă de SSBN-uri (submarine balistice cu propulsie nucleară).

Deși cele trei țări pot recurge la descurajarea nucleară, arsenalele lor nu sunt comparabile. Potrivit Federației Oamenilor de Știință Americani (FAS), o asociație înființată în 1945 pentru a împărtăși cunoștințele despre armele atomice, Rusia avea 5.580 de focoase nucleare în 2024, față de 290 pentru Franța și 225 pentru Marea Britanie. Rusia are în prezent 1.710 focoase nucleare desfășurate și gata de utilizare, 2.600 în rezervă și 1.200 scoase din uz.

Președintele Emmanuel Macron s-a declarat dispus să înceapă discuții în ceea ce privește eventuale măsuri de descurajare nucleară pentru Europa, sugerând că Franța ar putea ajuta la protejarea altor țări din UE, dată fiind amenințarea reprezentată de Rusia, relatează Reuters.

Bombe nucleare americane în cinci țări NATO

Și nu sunt singurele țări care au bombe atomice pe teritoriul lor. Italia, Țările de Jos, Germania, Belgia și Turcia au primit aproximativ o sută de arme tactice americane în cadrul Organizației Tratatului Atlanticului de Nord (NATO).

În plus față de protecția oferită de umbrela nucleară americană, de care beneficiază toți ceilalți membri, aceste cinci țări trebuie să întrețină împreună echipamentele (avioane, proiectile) necesare pentru punerea ei în aplicare. Cu toate acestea, revenirea lui Donald Trump la Casa Albă la 20 ianuarie este de natură să schimbe această organizare.

Președintele american și-a intensificat atacurile la adresa NATO, amenințând chiar cu ieșirea din Alianță dacă europenii nu investesc mai mult în finanțarea apărării lor. Într-un interviu acordat sâmbătă, 1 martie, mai multor media franceze, printre care Le Journal Du Dimanche, Emmanuel Macron a cerut Europei să se „trezească strategic” în fața „incertitudinii privind sprijinul american pe termen lung”.

Președintele francez s-a declarat, de asemenea, gata să „poarte discuții” cu privire la o descurajare nucleară europeană, după confruntarea verbală dintre Volodimir Zelenski și Donald Trump, vineri, la Washington, care a stârnit temeri cu privire la o dezangajare a SUA în Ucraina și o ruptură istorică a alianței lor cu europenii.

La rândul său, viitorul cancelar al Germaniei, Friedrich Merz, a considerat că Europa trebuie să se pregătească „pentru cel mai rău scenariu” al unui NATO fără garanția americană de securitate, inclusiv securitate nucleară.

La nivel mondial, Rusia este urmată îndeaproape de Statele Unite, cu 5.044 de arme nucleare disponibile. Împreună, aceste două state dețin mai mult de 80% dintre armele nucleare ale lumii. La mare distanță se situează China, a treia mare putere nucleară a lumii, cu 500 de focoase nucleare. Urmează Franța (290), Regatul Unit (225), Pakistan (170), India (170), Israel (90) și Coreea de Nord (50).