Expertul TI-Moldova a menționat că segmentul valutar nu trebuie rupt dintr-un context macrofinanciar general. Or, urmare a pandemiei COVID-19, urmare a secetei, sunt mari deformări în economie, sunt reorientări de mijloace pentru alte priorități și revenirea va fi complicată. În opinia sa, este necesar un plan de măsuri anticriză și de stabilizare financiară, inclusiv în sectorul finanțelor publice. Acest fapt ar da mai multă predictibilitate și măsurilor ulterioare ale BNM în politicile sale monetare, respectiv, în intervențiile pe piața valutară. Expertul consideră că elaborarea unui astfel de plan trebuie să aibă loc în cadrul unor discuții largi, iar, ca urmare, el să faciliteze procesul de luare a deciziilor adecvate, inclusiv pentru piața valutară, precum și să reducă din nervozitatea eventuală a populației.

În altă rodine de idei, Veaceslav Negruța a declarat că primul indicator care determină prețul unei valute străine în Republica Moldova este starea în care se află economia. Respectiv, factorul determinant este exportul urmare a producerii de bunuri și servicii în Republica Moldova, care, ulterior, oferă cantitatea necesară de valută pe piața internă. Potrivit lui, prețul depinde și de import, pentru că, într-o economie mică și deschisă, o bună parte din resurse, în special resursele energetice, sunt de import. Și în acest caz, pentru importatori este necesară valuta ca să facă plățile în adresa furnizorului.

„Blocul de export și import este unul determinant și mult contează în ce etapă de dezvoltarea se află economia națională. Dacă suntem pe descreștere economică, evident, consumăm și resurse energetice mai puține. Avem nevoie de mai puțină electricitate, gaze naturale pentru a produce. Și din contra, tendința este inversă, când suntem pe creștere economică”, explică expertul.

Fostul ministrul menționează că al doilea bloc de care tradițional Republica Moldova a depins ca ofertă de valută pe piața internă, ține de remiterile de peste hotare. Și acestea au fost considerabile în ultimii 10-20 de ani cu o tendință permanentă de creștere, cu excepția anumitor perioade, crize care au afectat veniturile concetățenilor și ei au transferat mai puțini bani.

Și al treilea bloc care determină cererea și oferta, respectiv, prețul pentru valută străină, sunt intrările de credite și deservirea acestor credite, fie că sunt pe filiera sectorului public, fie pe cel privat. „Atunci când economia din Moldova prezintă interes pentru investitori străini, ei vin și investesc aici sau își împrumută sucursalele și reprezentanțele de aici cu resursele necesare. Banii, indirect, uneori și direct, ajung în piața valutară și creează ofertă sau cerere de valută. Inclusiv și statul, când are un împrumut încasat de la Banca Mondială sau Uniunea Europeană, în anumite perioade, când aceste mijloace sunt folosite la finanțarea deficitului bugetar, Ministerul Finanțelor merge și schimbă la BNM o parte din aceste resurse pentru a onora parte de cheltuială pe care o face tradițional în lei”, susține Veaceslav Negruța.

Expertul mai precizează că BNM se află permanent la mijloc cu rezerva sa valutară, care are acum un nivel record - echivalentul a 3,7 miliarde de dolari. Cu această rezervă, Banca Națională poate să intervină pentru a diminua cumva sau a accentua anumite lucruri care se întâmplă pe piața valutară, respectiv, să intervină cu corecțiile necesare asupra cursului, în funcție de situație.

Dezbaterea publică „Fluctuația cursului valutar, de ce depinde și ce trebuie să cunoaștem despre ea?”, este ediția a 162-a din ciclul „Dezvoltarea culturii politice în dezbateri publice”, sprijinit de Fundația germană Hanns Seidel.