Portalul Veridica.ro publică un editorial semnat de Mădălin Necșuțu despre vizita Maiei Sandu la Kiev: ”despre cum o potențială criză poate fi transformată în oportunitate”. ”Relația dintre cele două capitale este departe de a fi perfectă în prezent. Dacă un președinte moldovean nu a mai fost de aproape șase ani la Kiev, un lider ucrainean nu a mai vizitat Moldova de circa 15 ani. Imaginea conlucrării este mai degrabă dezolantă. (…) Spre deosebire de Dodon, pe care loialitatea față de Rusia l-a făcut ezitant în ceea ce privește Ucraina, Maia Sandu a declarat la Kiev că Republica Moldova susține ferm și fără rezerve integritatea teritorială și suveranitatea Ucrainei în cadrul frontierelor recunoscute la nivel internațional. Cu alte cuvinte, Moldova își asumă fără echivoc poziția occidentală: Crimeea aparține Ucrainei. Este o repoziționare pe care Zelenski s-a grăbit să o noteze și să o salute și pe Twitter. În timpul întrevederii celor doi șefi de stat s-a abordat și „dosarul transnistrean”. Ucraina face parte din formatul de negocieri pe Transnistria „5 + 2”, dar timp de ani de zile a fost un participant puțin activ. Doar după anexarea Crimeii de către ruși și conflictul din regiuniunile sale răsăritene, Kievul a înțeles că trebuie să intre în joc”, notează autorul și mai constată: ”Cu o floare nu se face primăvară, iar o primă întâlnire Sandu – Zelenski și chiar și o relație bună între aceștia de acum înainte nu poate restabili automat încrederea între cele două capitale. Există multe stereotipuri și prejudecați reciproce și există și probleme bilaterale, unele moștenite din perioada URSS, altele de dată mai recentă”.

”Cana cu apă ucraineană sau mrejele romantismului recurent”, titrează portalul Anticorupție.md, publicând o opinie a fostului ministru al mediului, liderul Uniunii Salvați Basarabia, Valeriu Munteanu, cu referire la problema râului Nistru discutată la Kiev de Maia Sandu și Volodimir Zelenski. ”Problemele fluviului Nistru în relațiile bilaterale moldo-ucrainene sunt stufoase și devin din an în an și mai complexe, dar aspectul cel mai grav și care nu suferă amânare este debitul de apă, controlat de ucraineni, în aval de Nodul Hidroenergetic de la Novodnestrovsk, ori Republica Moldova acuză de mai mulți ani, pe bună dreptate Ucraina că eliberează după Novodnestrovsk foarte puțină apă, fapt ce distruge ecosistemul fluviului Nistru și pune în pericol aprovizionarea cu apă de calitate a Chișinăului”, scrie politicanul. El subliniază că ”entuziasmul pe acest subiect trebuie să fie unul moderat la Chișinău, iar pentru a avansa cât de puțin în problematica Nistrului trebuie să atragem Ucraina în dialog multilateral pe acest subiect, cu participarea UE (ori ambele state sunt asociate la UE) și a diferitor organizații de mediu, cu activitate în Europa”.

Europa Liberă încearcă să găsească răspuns la întrebarea ”Cum pot fi declanșate alegerile parlamentare anticipate?”. Este relatată poziția președintei Maia Sandu, care a declarat că cea mai simplă cale spre anticipate este autodizolvarea legislativului, Curtea Constituțională urmând să se expună dacă e și o soluție legală. Acum, pe agenda Curții din luna ianuarie nu figurează o asemenea chestiune, dar fiind un subiect prioritar ar putea fi inclus suplimentar, notează jurnaliștii. Este citat profesorul universitar Boris Negru, specializat pe dreptul constituțional, care a afirmat că acum președinta țării este sabotată de parlament și guvernul în demisie. El spune că în istoria R. Moldova autodizolvarea legislativului a avut loc. Parlamentul din 1990 ales pe cinci ani s-a autodizolvat cu un an mai devreme. Boris Negru este de părere că Înalta Curte ar trebui să accelereze procesul, cunoscând situația reală din țară, cu o pandemie pe care nu a anulat-o nimeni. „Parlamentul ales pe care-l avem la moment nici pe departe nu corespunde configurației politice din februarie 2019. Noi știm ce masă de deputați au trecut dintr-o luntre în alta. Așa că nici pe departe parlamentul existent nu reflectă voința alegătorilor”, crede expertul.

Pe de altă parte, ministrul în exercițiu al Justiției, Fadei Nagacevschi, susține că Maia Sandu va încălca Legea Supremă dacă nu va desemna un candidat la funcția de prim-ministru, scrie publicația Adevărul. „Din punct de vedere tehnic, eu sunt convins că este vorba despre încălcarea jurământului în cazul în care nu se pornește o asemenea procedură (de desemnare a premierului). Nu vreau să intru în dezbateri politice, eu mă bazez pe Constituție și hotărârile Curții Constituționale care stabilesc obligativitatea înaintării candidaturii”, a declarat Fadei Nagacevschi la TV8.

Ziarul de Gardă publică un material despre ”Experiențele moldovenilor care s-au vaccinat împotriva COVID-19”.  „Dacă nu ar fi fost eficient vaccinul, nu s-ar fi luat decizia de a-l administra în primul rând personalului medical”, afirmă Ștefan Botnaru, medic originar din R. Moldova, care activează în Spania. În martie 2020, a fost infectat cu COVID-19. După tratament, a revenit la locul său de muncă, iar recent s-a vaccinat. ”Trebuie să înțelegem că până nu va fi asigurată o imunizare a cel puțin 70% din populație, n-o să revenim la normal. După ce am fost infectat, eu îmi făceam periodic analiza la anticorpi, ca să văd dacă am imunitate. Înainte de vaccin, am repetat această analiză și deja nu mai aveam anticorpi…”, a spus acesta.

”MECC a numit o nouă componență a Consiliului Național al Monumentelor Istorice, deși membrii anteriori nu și-au încheiat mandatul”, notează Cotidianul. Un ordin în acest sens a fost semnat la 13 ianuarie de ministra în exercițiu a Educației, Culturii și Cercetării, Lilia Pogolșa. Anetta Dabija, cofondatoare și președintele Asociației Obștești Salvați Chișinăul, activistă în domeniul protecției patrimoniului construit și urbanist în devenire, a declarat că această decizie este una ilegală, menționând că în noul proiect al hotărârii de Guvern, deja aprobate, nu este specificat despre faptul că odată cu adoptarea noii modificări se demit membrii numiți anterior. Deocamdată, nu există o reacție din partea Ministerului.