Inițial, Franța ar fi dorit ca summiturile CPE să aibă loc o dată la șase luni, scrie G4Media.

Până la începutul lui 2023 trebuie să se cadă însă de acord cu privire la organizarea, structura și finanțarea CPE, pentru a o transforma în mai mult decât o uriașă masă rotundă. Se știe cum 44 de lideri vorbesc fiecare câte trei minute iar după trei ore de discuții nu s-a finalizat nimic.

Numeroase întâlniri bilaterale în după-masa de joi ar urma să genereze conținuturi care să fie abordate apoi în reuniunea generală.

Succesul summitului depinde de cât de dispuse sunt țările participante să-și pună în planul al doilea interesele naționale și să se axeze pe extinderea cooperării într-o familie europeană cu valori comune. Pentru participanți ca Ucraina, Georgia sau Republica Moldova, care suferă din cauza agresiunii sau amenințării rusești, lucrurile sunt clare: ele au nevoie acută de ajutor de reconstrucție, finanțare, investiții, sprijin militar și cooperare.

După șapte luni de război în Ucraina, UE încearcă să creeze o nouă platformă pentru extinderea cooperării cu țările din vecinătatea sa. Invitați în centrul istoric al capitalei cehe Praga sunt lideri din 17 țări din vecinătatea imediată sau mai îndepărtată a UE: de la Armenia până la Turcia, de la statele balcanice la cele candidate la aderare. Întâlnirea este o încercare de formare a unui cerc mai larg de state prietene, pe fondul agresiunii rusești din Ucraina. Acestea ar urma să fie cooptate în eforturile de asigurare a securității comune și invitate să coopereze cu Uniunea Europeană în ceea ce privește sancțiunile împotriva Rusiei și politica energetică.

Gazda următorului summit paneuropean s-a stabilit deja: este Republica Moldova.