Invenția se referă la chimie și medicină, în particular la utilizarea unui compus coordinativ de cupru din clasa tiosemicarbazonaților metalelor de tranziție. Acest complex manifestă activitate antimicrobiană înaltă față de bacteriile din specia Acinetobacter baumannii și poate găsi aplicare în medicină și veterinărie în calitate de preparat antimicrobian, se arată în comunicatul USM.

Acad. Aurelian Gulea a menționat că invenția este rezultatul unei munci colective, este încununarea cu succes a muncii unei echipe bine pregătite, e sacrificiul pe care poți să-l faci în numele pasiunii sau a vocației de cercetător. Deși nu este la primul său brevet, savantul exprimat bucuria pentru încă un succes înregistrat și recunoscut, împărtășind din bucuria muncii de cercetare pe care o realizează de mai mulți ani împreună cu colegii săi.

Importanța invenției, a precizat acad. Gulea, constă în faptul că, pentru prima dată s-a obținut un compus chimic care poate să inhibe (să omoare) anumite microorganisme care se întâlnesc mai mult la animale. Compusul respectiv este recomandat pentru a fi utilizat în zootehnie pentru combaterea acestor microorganisme.

„Am putea spune că preparatul este un antibiotic, dar nu pentru oameni, ci pentru animale. Avantajul invenției rezidă în activitatea acestui preparat care este de sute de ori mai mare, decât ceea ce este cunoscut până acum. Aceasta ar însemna că dozele care se folosesc pentru a combate aceste microorganisme sunt foarte mici, adică, în loc să folosești grame, folosești miligrame. Efectul este același, dar cantitatea administrată este mult mai mică”, a specificat omul de știință, invocând în context nu doar efectul eliminării acestor microorganisme, dar și efectul economic, care nu poate fi neglijat.

Acest aspect a fot reiterat și de un alt coechipier de cercetători, Victor Țapcov, doctor în chimie, conferențiar universitar, unul din cei mai prolifici specialiști din cadrul Laboratorului de Cercetare Materiale Avansate în Biofarmaceutică și Tehnică al USM, inițiat și în multiple aspecte privind titlurile de protecție ale rezultatelor științifice.

„Noi am sintetizat un compus complex de cupru cu anumită moleculă organică care manifestă activitate foarte înaltă față de bacteria din specia Acinetobacter baumannii. Acest compus este de 16,3 ori mai activ pentru acest tip de bacterii, decât substanțele care se utilizează în medicină, în calitate de medicamente, de exemplu, în comparație cu gentamicina”. Noi, chimiștii, elaborăm ceva nou, stabilim structura, activitatea, prognozăm ce este de sintetizat pentru viitor, iar colegii medici confirmă sau testează și stabilesc proprietățile”.

Odată ce brevetul este, încercăm să vedem cum poate fi valorificat, care ar fi interesul din partea investitorilor, a instituțiilor publice, a unor structuri economice ce ar putea să le folosească. Inventatorii sunt foarte conștienți de faptul că nu este suficient să deții un brevet, un titlul de proprietate, ci trebuie să obții ceva, să îl valorifici, să aplici în practică invenția respectivă, s-o comercializezi. Deci, care ar fi următorul pas, l-am întrebat pe coordonatorului grupului de cercetători?

„Următorul pas ar fi introducerea brevetului pe piață, dar noi știm ce înseamnă asta. Este un drum foarte greu, anevoios, care presupune mai întâi producerea lui la nivel industrial, pentru că noi îl avem acum la nivel de eprubetă. După aceasta l-am putea comercializa, în cazul în care am identifica persoane interesate pentru a-l aplica”, a spus inventatorul Aurelian Gulea.

Speranța ar fi cumpărătorul străin, dar pentru aceasta e nevoie de o bună promovare, căci nu poți să produci un preparat numai pentru Republica Moldova, nici nu are sens economic. Dar și în străinătate nu este ușor să găsești firma care să fie dispusă să investească, autorii invenției își pun speranța totuși în Salonul Internațional de Invenții de la Geneva care va avea loc în aprilie curent și care reunește cercetători, inventatori, dar și oameni de afaceri, companii care ar fi interesate de așa-zisele bombe creative, dar care ar putea să se ocupe nemijlocit și de promovarea invenției.

„Salonul Internațional de Invenții de la Geneva ar fi de ajutor, pentru că acolo vin oameni de afaceri, companii care frecventează aceste saloane și caută, „vânează” tot ce este inovator și care ar prezenta potențial pentru a fi introdus în practică”, a mai spus omul de știință.

Amintim în context, că recent, o companie chineză a fost autorizată pentru a acționa și a se ocupa de aspectele referitoare la obținerea dreptului de brevet pentru invenția „Supliment alimentar pe bază de molybden pentru albine” ale cercetătorilor din Republica Moldova și Franța: acad. Aurelian Gulea de la USM, acad. Ion Toderaș de la Institutul de Zoologie al USM și profesorul francez Sebastien Floquet de la Universitatea Paris Saclay.