''Noi trimitem un mesaj clar: UE nu este deschisă celor care se dedau la corupție, indiferent unde se produce ea'', a subliniat șeful diplomației europene Josep Borrell.

''Corupția poate amenința pacea și securitatea internațională, poate alimenta criminalitatea organizată, terorismul și alte infracțiuni. Iată de ce ne extindem câmpul de acțiune pentru a lupta contra corupției în lumea întreagă'', a declarat Borrell într-o conferință de presă.

Potrivit cadrului legislativ propus de Bruxelles, ce încă are nevoie de aprobare în Consiliul UE, aceste persoane considerate ca implicate în ''activități grave de corupție'', indiferent de naționalitatea loc, și-ar putea vedea activele din UE înghețate și ar putea primi interdicții de a intra pe teritoriul Uniunii Europene.

De asemenea, ei ar urma să fie privați de acces la resurse financiare în UE.

Acest mecanism vizează corupția activă sau pasivă, deturnarea de fonduri de către un agent public, în special în țările considerate drept necooperante în materie fiscală.

Sistemul ar fi ''similar'' celui al regimului de sancțiuni adoptate contra personalităților ruse implicate în invadarea Ucrainei și plasate pe ''lista neagră'' a UE, dar diferența ar fi că ''nu mai este vorba despre a ținti un stat terț anume'', ci indivizi, indiferent de identitate, a remarcat vicepreședinta Comisiei Europene pentru valori și transparență, Vera Jourova.

La finalul lui 2020, Uniunea Europeană se dotase deja cu capacitatea de a sancționa autorii ''încălcărilor grave ale drepturilor omului'' oriunde în lume.

În practică, plasarea unei persoane pe această nouă listă neagră anticorupție ar fi propusă oficial de șeful diplomației UE și ar trebui să fie validată cu unanimitate de cele 27 state membre.

''Nu îi putem viza pe toți cei corupți din țările terțe. Întotdeauna există un anumit grad de apreciere politică, dar pentru a lista pe cineva va fi nevoie de informații care să demonstreze că această persoană a recurs la un act grav de corupție, că este vorba despre surse deschise (media, declarații publice ...), de rapoarte ale ONG-urilor, de informații obținute de serviciile de securitate ale statelor membre'', precizează executivul comunitar.

Persoana vizată va putea contesta decizia în fața justiției europene.