Textul, care constituie deja obiectul unui acord cu statele membre ale UE, este menit să 'împiedice și să limiteze accesul la arme pentru criminali și teroriști', a rezumat în fața Parlamentului European comisarul european pentru securitate, Julian King, scrie AGERPRES.

Însă nu este vorba, cu toate acestea, de a-i împiedica pe amatorii de tir pentru recreere 'să profite de timpul lor liber', a adăugat el.

Trebuie 'atacat comerțul de arme ilegale, dat și întărit controlul asupra armelor de foc deținute legal', a declarat King cu privire la noile reguli, extinse și asupra colecționarilor.

Actuala directivă asupra armelor de foc, ce datează din 1991, 'comportă fisuri importante în ceea ce privește securitate', potrivit comisarului european. 'Astfel, știm că unele dintre armele de foc care au fost folosite în atacurile asupra redacției Charlie Hebdo', la Paris, în ianuarie 2015, 'erau arme acustice', neîncadrate de actuala legislație și care 'au fost transformate în arme letale'.

'De asemenea, unele arme automate transformate în semiautomate, autorizate de directiva actuală, pot, cu puțină experiență și piese disponibile pe internet, să fie transformate în arme semiautomate', a mai explicat el.

Această reformă trebuie, de asemenea, să permită ameliorarea schimbului de informații între țări — de exemplu, asupra refuzului de a acorda un permis de port-armă unui individ — și ameliorarea urmăririi, în special printr-un sistem de marcare a pieselor principale care le compun.

Acest text a rezultat după mai mult de un an de discuții dificile între statele membre și parlament, desfășurate la presiunea vânătorilor, practicanților de tir sportiv și a industriei fabricanților de arme, care se temeau de restricții nejustificate în opinia lor la adresa utilizatorilor fără rele intenții.

În ianuarie, un responsabil al Comisiei și-a exprimat regretul că a existat în acest dosar 'mult lobbying, un fel de versiune europeană a NRA', puternicul lobby al armelor din SUA.

Unele țări, precum Republica Cehă, au făcut presiuni pentru ca regulile să nu fie foarte tare înăsprite, în timp ce altele, precum Luxemburg sau Franța, ar fi dorit p legislație mai restrictivă.

În final, 'statele membre rămân libere să fie și mai stricte pe teritoriul lor decât o propune legislația europeană', a subliniat europarlamentarul socialist belgian Marc Tarabella.