Profesori de la Universitatea din Texas au folosit detalii dintr-o poezie antică și un program de computer sofisticat pentru a stabili data aproximativă la care aceasta a fost scrisă. În anul 570 î.Hr, legendara poetesă greacă Sappho a descris cerul din insula sa natală Lesbos în „Poemul de la miezul nopții”.

Tradusă în secolul XIX de Henry Thornton Wharton, poezia este un portret al singurătații în compania aștrilor care traversează cerul nopții:

Luna a apus
La fel și Pleiadele;
E miez de noapte,
Timpul se scurge,
Și singură dorm.

Autorii studiului au scris în „Journal of Astronomical History and Heritage” că meditația poetei Sappho „reprezintă un prim exemplu al întrepătrunderii astronomiei cu poezia” și spun că textul a oferit posibilitatea stabilirii unei date, cel puțin sezoniere, prin intermediul poziției aștrilor.
Apa, focul, fluviile, soarele, stelele sunt mereu evocate în versurile lui Sappho și însoțesc tulburările sau bucuriile inimii ei prin corespondențe subtile și secrete.
Oamenii de știință s-au folosit de mai multe traduceri ale „Poemului de la miezul nopții” iar reperul principal au fost Pleiadele, cunoscute și sub numele de „Cele șapte surori”, o constelație cu mare importanță  mitologică, culturală și astronomică.
S-a plecat de la următorul indiciu: Pleiadele deja dispăruseră de pe cer la miezul nopții. Alături de acesta, au fost introduse în programul astronomic de calculator numit Starry Night date privind anul morții poetei (570 î.Hr), o hartă a coordonatelor geografice ale Insulei Lesbos și felul în care grecii antici măsurau zilele și orele la vremea respectivă.

Constelația Pleiadelor – Foto: NASA

Ulterior, astronomii au folosit planetariul universității pentru a recrea configurația cerului așa cum se crede că l-a văzut poeta în acea noapte. Analiza tuturor datelor disponibile a condus la concluzia că poezia a fost scrisă între 25 ianuarie și 31 martie 570 î.Hr. Autorii studiului mai spun că Sappho a devenit astfel un contributor necovențional la astronomia Greciei Antice.
Această elegantă colaborare între știința modernă și arta literară este cu siguranță un demers pe care Sappho, cea mai de seamă poetă lirică a Antichității grecești, ar fi apreciat-o.

Sursa: www.motherboard.com
Traducerea și adaptarea: Bianca Ioniță